1. [DEX '09] REAMINTIRE, reamintiri, s. f. Acțiunea de a(-și) reaminti și rezultatul ei. [Pr.: re-a-] – V. reaminti.
2. [MDA2] reamintire sf [At: EMINESCU, P. L. 85 / P: re-a~ / Pl: ~ri / E: reaminti] 1 Aducere aminte din nou. 2 Rememorare.
3. [DLRLC] REAMINTIRE, reamintiri, s. f. Acțiunea de a (-și) reaminti și rezultatul ei; rechemare, revenire a unei amintiri.
4. [DEX '09] REAMINTI, reamintesc, vb. IV. Tranz. și refl. A(-și) aminti din nou, a rechema în minte. [Pr.: re-a-] – Pref. re- + aminti.
5. [MDA2] reaminti [At: BOLINTINEANU, O. 419 / P: re-a~ / Pzi: ~tesc / E: re1- + aminti] 1-2 vtr A(-și) aminti (1-2) din nou. 3 vt A rechema ceva în minte Si: a rememora. 4 vt A menționa din nou.
6. [DEX '98] REAMINTI, reamintesc, vb. IV. Tranz. și refl. A(-și) aminti din nou, a rechema în minte. [Pr.: re-a-] – Re1- + aminti.
7. [DLRLC] REAMINTI, reamintesc, vb. IV. Refl. (Cu pronumele în dativ) A-și aminti din nou, a rechema în minte. Și-a reamintit de îndatoririle sale. ♦ Tranz. A face pe cineva să-și aducă din nou aminte de ceva. Fetele acestea îi reaminteau mult pe surorile lui. BASSARABESCU, V. 17. ◊ Absol. Numai Titu să aibă grijă să-i reamintească, dacă cumva ar uita. REBREANU, R. I 42. – Pronunțat: re-a-.
8. [Șăineanu, ed. VI] reamintì v. a(-și) aduce iar aminte.
9. [Scriban] *reamintésc (ea 2 sil.) v. tr. (re- și amintesc). Amintesc ĭar.
10. [DOOM 3] reamintire (desp. re-a-) s. f., g.-d. art. reamintirii; pl. reamintiri
11. [DOOM 2] reamintire (re-a-) s. f., g.-d. art. reamintirii; pl. reamintiri
12. [DOOM 3] reaminti (a ~) (desp. re-a-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. reamintesc, 3 sg. reamintește, imperf. 1 reaminteam; conj. prez. 1 sg. să reamintesc, 3 să reamintească
13. [DOOM 2] reaminti (a ~) (re-a-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. reamintesc, imperf. 3 sg. reamintea; conj. prez. 3 să reamintească
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL