1. [DEX '09] RĂZBOINICESC, -EASCĂ, războinicești, adj. (Înv.) Războinic (2). – Războinic + suf. -esc.
2. [MDA2] războinicesc, ~ească a [At: KOTZEBUE, V. 17r/1 / Pl: ~ești / E: războinic + -esc] (Înv) 1-3 Războinic (6-8).
3. [DLRLC] RĂZBOINICESC, -EASCĂ, războinicești, adj. (Învechit) De război1, ca de război1. Pămîntul îl clătește războinicescul tunet. ALEXANDRESCU, P. 27.
4. [Șăineanu, ed. VI] răsboinicesc a. răsboinic: pământul îl clătește răsboinicescul tunet GR. AL.
5. [DOOM 3] războinicesc (înv.) adj. m., f. războinicească; pl. m. și f. războinicești
6. [DOOM 2] războinicesc (înv.) adj. m., f. războinicească; pl. m. și f. războinicești
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL