1. [DEX '09] RĂSZICE, răszic, vb. III. Intranz. (Rar) A repeta ceva de multe ori și în mod insistent; a insista. – Pref. răs- + zice.
2. [MDA2] răszice vi [At: GHEREA, ST. CR. I, 305 / Pzi: răszic / E: răs- + zice] (Rar) A repeta ceva de multe ori și în mod insistent.
3. [DEX '98] RĂSZICE, răszic, vb. III. Intranz. (Rar) A repeta ceva de multe ori și în mod insistent; a insista. – Răs- + zice.
4. [DLRLC] RĂSZICE, răszic, vb. III. Intranz. (Rar) A spune ceva de mai multe ori; a repeta în mod insistent. Am zis și am răszis, am stăruit. GHEREA, ST. CR. I 305.
5. [DOOM 3] răszice (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. răszic, 3 sg. răszice, perf. s. 1 sg. răszisei, 1 pl. răsziserăm, m.m.c.p. 1 pl. răsziseserăm; conj. prez. 1 sg. să răszic, 3 să răszică; imper. 2 sg. afirm. răszi, neg. nu răszice; ger. răszicând; part. răszis
6. [DOOM 2] răszice (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. răszic, 1 pl. răszicem, 2 pl. răsziceți, perf. s. 1 sg. răszisei, 1 pl. răsziserăm; part. răszis
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL