1. [DEX '09] RĂSUCITURĂ, răsucituri, s. f. Fiecare dintre întorsăturile, în formă de spirală, pe care le capătă firul prin răsucire (1). ♦ Fel, mod de a răsuci un fir. ♦ Cotitură a unui drum; întorsătură. – Răsuci + suf. -tură.
2. [MDA2] răsucitură sf [At: ATILA, P. 34 / Pl: ~ri / E: răsuciri + -tură] 1 (Mpl) Fiecare dintre întorsăturile, în formă de spirală, pe care le capătă firul prin răsucire (1). 2 Șerpuitură. 3 Îndoitură. 4 Rotire (4).
3. [DLRLC] RĂSUCITURĂ, răsucituri, s. f. Fiecare dintre întorsăturile, în formă de spirală, pe care le capătă firul prin răsucire. ♦ Fiecare dintre cotiturile unui drum. Nu-și poate închipui cineva ce sucituri și răsucituri sînt făcute în hotarul țării de prin acești munți. I. IONESCU, M. 36. ♦ Fel, mod de a răsuci un fir.
4. [DOOM 3] răsucitură s. f., g.-d. art. răsuciturii; pl. răsucituri
5. [DOOM 2] răsucitură s. f., g.-d. art. răsuciturii; pl. răsucituri
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL