Acasã » Definitii » Definiție și ce înseamnă răsștire

Definiție și ce înseamnă răsștire

1. [DEX '09] RĂSȘTI, răsștiu, vb. IV. Tranz. (Fam.) A ști sau a cunoaște foarte bine. – Pref. răs- + ști.

2. [MDA2] răsști vt [At: DEX / Pzi: răsștiu / E: răs- + știu] (Fam) A ști foarte bine.

3. [DEX '98] RĂSȘTI, răsștiu, vb. IV. Tranz. (Fam.) A ști sau a cunoaște foarte bine. – Răs- + ști.

4. [Argou] răsști, răsștiu v. t. a ști sau a cunoaște foarte bine.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] răscăbușuri snp [At: I. CR. V, 183 / E: ns cf răstăbuși] (Reg) […]

1. [MDA2] răsunoi snm [At: POLIZU / V: ~sin~, ~uroi, rășuroi, rusân~, rus~, rustu~, rusuroi […]

1. [MDA2] răscăbăia vr [At: VASILIU, P. L. 160 / V: lă~, ~ăi / Pl: […]

1. [DEX '09] RĂSUNĂTOR, -OARE, răsunători, -oare, adj. (Adesea adverbial) Care sună puternic și prelung; […]

1. [DEX '09] RĂSCĂCĂRA vb. I v. răscrăcăra. 2. [MDA2] răscăcăra v vz răscrăcăna 3. […]

1. [Șăineanu, ed. VI] răsur m. Bot. măceș: nu este răsur să n’aibă cusur PANN. […]

1. [MDA2] răscăcărare sf vz răscrăcănare 2. [DEX '09] RĂSCĂCĂRA vb. I v. răscrăcăra. 3. […]

1. [MDA2] răsura vt [At: DELAVRANCEA, S. 198 / Pzi: ? / E: răsură2] (Rar) […]