1. [DEX '09] RAȘPEL, rașpele, s. n. Pilă de oțel cu una sau cu mai multe fețe, cu dinți rari, folosită la prelucrarea lemnului, a tălpii, a pieselor metalice de duritate mică sau a pieselor nemetalice. [Var.: rașpă, rașpilă s. f., rașpil, rașpăl s. n.] – Din germ. Raspel, Raspiel.
2. [MDA2] rașpel sn [At: DRLU / V: (reg) hrașpă, hreaspă, raspă sf, rasp~, rasplu, ~pă, ~păl, ~păr, ~pău (Pl: rașpauă, rașpăie), ~per, ~pil, ~pilă, ~poi (Pl: ~poaie), ~pol, ~por, răspău, rășpău, rășpilă, rășpoi / Pl: ~e, (rar) ~uri / E: ger Raspiel, Raspel, mg rápoly, rápό] 1 Pilă de oțel cu una sau mai multe fețe, cu dinți rari, folosită la prelucrarea lemnului, a tălpii și a altor materiale nemetalice sau metalice de duritate mică Si: (reg) rașpalău (1), (reg) răzălău (1). 2 (Reg; îf rașpău) Râzătoare pentru legume.
3. [DLRLC] RAȘPEL, rașpele, s. n. Pilă de oțel cu una sau cu mai multe fețe care au dinți izolați, folosită la prelucrarea lemnului, a tălpii și a altor materiale nemetalice. Sfărîma cu rașpelul cuișoarele de lemn. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 238.
4. [DN] RAȘPEL s.n. Pilă lată de oțel cu dinți mari, folosită pentru răzuirea lemnului. [Pl. -le, -luri. / < germ. Raspel].
5. [MDN '00] RAȘPEL s. n. pilă lată de oțel cu dinți mari, pentru răzuirea lemnului. (< germ. Raspel)
6. [DEX '09] RAȘPĂ s. f. v. rașpel.
7. [DEX '09] RAȘPĂL s. n. v. rașpel.
8. [DEX '09] RAȘPIL s. n. v. rașpel.
9. [DEX '09] RAȘPILĂ s. f. v. rașpel.
10. [MDA2] hrapșă sf vz rașpă
11. [MDA2] hrașpă sf vz rașpă
12. [MDA2] hreaspă sf vz rașpă
13. [MDA2] raspă sf vz rașpel
14. [MDA2] raspel sn vz rașpel
15. [MDA2] rasplu sn vz rașpel
16. [MDA2] rașpă sf vz rașpel
17. [MDA2] rașpăl sn vz rașpel
18. [MDA2] rașpăr sn vz rașpel
19. [MDA2] rașpău sn vz rașpel
20. [MDA2] rașper sn vz rașpel
21. [MDA2] rașpil sn vz rașpel
22. [MDA2] rașpilă sf vz rașpel
23. [MDA2] rașpoi sn vz rașpel
24. [MDA2] rașpol sn vz rașpel
25. [MDA2] rașpor sn vz rașpel
26. [MDA2] răspău sn vz rașpel
27. [MDA2] rășpău sn vz rașpel
28. [MDA2] rășpilă sf vz rașpel
29. [MDA2] rășpoi sn vz rașpel
30. [CADE] HRAȘPĂ = RAȘPĂ.
31. [Șăineanu, ed. VI] rașpă f. pila groasă a rotarului. [Ung. RÁSPÓ (din nemț. Raspel)].
32. [Scriban] hráșpă, V. rașpă.
33. [Scriban] raspél, V. rașpă.
34. [Scriban] ráșpă și hráșpă (nord) f., pl. e, rașpăŭ, rașpóĭ (Trans.) n., pl. ăĭe și oaĭe, raspél și rașpél n., pl. e (germ. raspel, d. raspeln, a răzui, vgerm. raspôn [hrespan], de unde și it. raspare, fr. ráper, a răzui, rudă cu rom. hreapcă și grapă. D. germ. vine pol. raszpla și raszpil, rus. ráspilĭ, sîrb. rašpa; ung. raspó și ráspoiv, de unde rașpăŭ și rașpoĭ). Pilă mare și lată de pilit metalu, lemnu, pelea și copitele. – Și răzălăŭ.
35. [DOOM 3] rașpel (pilă de oțel) s. n., pl. rașpele
36. [DOOM 2] rașpel s. n., pl. rașpele
37. [DER] rașpă (rașpe), s. f. – Pilă. – Var. hrașpă, Trans. rașpă(lă)u, rașpoi, rașpel, rașpil. Germ. Rspel, parțial prin intermediul sb., slov. rašpa (Cihac, II, 525; Borcea 204), cf. mag. ráspó, sp. raspa. Ultima var. are și sensul de „țuică tare”. – Der. răspălui, vb. (Trans., a pili).
38. [Argou] rașpă, rașpe s. f. (er.) penis.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL