1. [DEX '09] RĂSCULĂTOR, răsculători, s. m. (Înv.) Persoană care se răscoală sau care îndeamnă la răscoală; răzvrătit. – Răscula + suf. -ător.
2. [MDA2] răsculător sm [At: GHICA, A. 30 / S și: res~ / Pl: ~i / E: răscula + ~(ă)tor] 1 (Îvr) Persoană care se răscoală. 2 Persoană care îndeamnă la răscoală.
3. [DLRLC] RĂSCULĂTOR, răsculători, s. m. (Învechit) Persoană care îndeamnă la răscoală; răzvrătit. Face act de autoritate, trimețînd oștiri și pedepsind pe răsculători. GHICA, A. 30.
4. [DOOM 3] răsculător (înv.) s. m., pl. răsculători
5. [DOOM 2] răsculător (înv.) s. m., pl. răsculători
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL