1. [DEX '09] RĂSCROIALĂ, răscroieli, s. f. Acțiunea de a răscroi și rezultatul ei; tăietură adâncită în croiala unei haine, în special la mâneci și la gât; răscroitură. ♦ Bucată de material care cade când se răscroiește. [Pr.: -cro-ia-] – Răscroi + suf. -eală.
2. [MDA2] răscroială sf [At: CAZIMIR, GR. 151 / Pl: ~ieli / E: răscroi2 + -eală] 1 Tăiere a unui material de croitorie, urmând linia spatelui, a gâtului sau a brațelor. 2 Croire a unui material după măsură. 3 Tăietură adâncită în croiala unei haine, în special la mâneci și la gât. 4 Bucată de stofă care cade când se răscroiește.
3. [DLRLC] RĂSCROIALĂ, răscroieli, s. f. Acțiunea de a răscroi și rezultatul ei; tăietură adîncită în croiala unei haine, în special la mîneci și la gît. Răscroiala gîtului [cămășii] se coasă cu gulerul. ȘEZ. IX 36. ♦ Bucată de material care cade cînd se răscroiește.
4. [Scriban] răscroĭálă f., pl. ĭelĭ. Acțiunea de a răscroi. Loc răscroit.
5. [DOOM 3] răscroială s. f., g.-d. art. răscroielii; pl. răscroieli
6. [DOOM 2] răscroială s. f., g.-d. art. răscroielii; pl. răscroieli
7. [MDO] răscroială
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL