Definiție și ce înseamnă răscoace

1. [DEX '09] RĂSCOACE, răscoc, vb. III. Tranz. și refl. (Adesea fig.) A (se) coace mai mult decât trebuie. – Pref. răs- + coace.

2. [MDA2] răscoace2 [At: ALR I, 1823/584 / V: ~oci / Pzi: răscoc / E: răs- + scoace] 1 vt A încălzi la foc laptele acru pentru a-l închega și a-l transforma în brânză Si: a scoace. 2 vi (Îf răscoci) A practica datina răscocitului.

3. [MDA2] răscoace1 [At: DRLU / S și: res~ / Pzi: răscoc / E: răs- + coace] 1-2 vtr (D. alimente) A (se) coace mai mult decât trebuie. 3-4 vtr (D. ouă) A (se) fierbe până la coagulare completă. 5 vt (D. metale) A încălzi la o temperatură foarte ridicată. 6-7 vtr A (se) încălzi foarte tare. 8 vr (D. semințe, fructe, plante) A se coace prea tare, nefiind culese la timp. 9 vi (În descântece; d. bube) A fi gata să se spargă. 10 vr (D. lemn, pânză) A se usca prea tare.

4. [DEX '98] RĂSCOACE, răscoc, vb. III. Tranz. și refl. (Adesea fig.) A (se) coace mai mult decât trebuie. – Răs- + coace.

5. [DLRLC] RĂSCOACE, răscoc, vb. III. Refl. (Despre alimente) A se coace mai mult decît trebuie, a rămîne prea mult timp expus la foc; (despre ouă) a fierbe pînă la completa coagulare (despre plante și roadele lor) a se coace prea tare (nefiind culese la timp). Grîul s-a răscopt. ◊ Fig. Deodată... răbufni o vîntoasă rece, năpustindu-se asupra tîrgului încins de arșița amiezii, dospit în miasme, răscopt de pîrjolul secetei care bîntuia țara. C. PETRESCU, A. R. 6.

6. [Șăineanu, ed. VI] răscoace v. a coace prea mult. [Lat. RE EX și coace].

7. [MDA2] răscoci v vz răscoace2

8. [Scriban] răscóc, -cópt, a -coáce v. tr. (răs- și coc). Coc saŭ ferb prea tare (vorbind de oŭă). V. scoc și crint.

9. [DOOM 3] răscoace (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. răscoc, 2 sg. răscoci, 3 sg. răscoace, imperf. 1 răscoceam, perf. s. 1 sg. răscopsei, 1 pl. răscoapserăm, m.m.c.p. 1 pl. răcopseserăm; conj. prez. 1 sg. să răscoc, 3 să răscoacă; ger. răscocând; part. răscopt

10. [DOOM 2] răscoace (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. răscoc, 1 pl. răscoacem, imperf. 3 sg. răscocea, perf. s. 1 sg. răscopsei, 1 pl. răscoapserăm; conj. prez. 3 să răscoacă; ger. răscocând; part. răscopt

11. [IVO-III] răscoc, -copsei 1 aor.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

[MDN '00] RETROCESIONAR s. n. parte care, într-o retrocesiune, în schimbul primelor încasate, preia o […]
1. [MDA2] răzală sf [At: COMAN, GL. / V: râz~ / Pl: ~le / E: […]
1. [DEX '09] RETROCESIUNE, retrocesiuni, s. f. Act prin care se restituie un drept sau […]
1. [DEX '09] RĂZBATE, răzbat, vb. III. 1. Intranz. A-și face, a-și croi drum prin..., […]
1. [DEX '09] RETROCESIV, -Ă, retrocesivi, -e, adj. (Jur.) Care comportă o retrocesiune. – Din […]
1. [DEX '09] RĂZBATERE s. f. Acțiunea de a răzbate și rezultatul ei. – V. […]
1. [DEX '09] RETROCOMPATIBILITATE s. f. (Tel.) Proprietate a unui sistem de televiziune în culori […]
1. [MDA2] răzbeală sf [At: TEODORESCU, P. P. 612 / S și: răs~ / Pl: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro