1. [DEX '09] RĂPCIUNE s. m. Numele popular al lunii septembrie. – Et. nec.
2. [MDA2] răpciune sm [At: CORESI, EV. 144 / V: (reg) râp~, ~ug, ~un, ~ni, ~pici~ ssp / E: ns cf răpi] (Îvp) 1 Luna septembrie. 2 (Reg; îf râpciune) Luna august.
3. [DLRLC] RĂPCIUNE s. n. (Astăzi rar, popular) Nume dat lunii septembrie. București, 15/27 răpciune. CARAGIALE, T. II 20. Romînii dau lunelor numiri potrivite cu timpurile anului... septemvrie, răpciune. ALECSANDRI, P. P. 34.
4. [Șăineanu, ed. VI] Răpciune m. numele popular al lunei Septemvrie. [Lat. RAPTIONEM, seceriș: lit. luna secerișului].
5. [MDA2] răpciug1 sm vz răpciune
6. [MDA2] răpciun sn vz răpciune
7. [MDA2] răpciuni ssp vz răpciune
8. [MDA2] răpiciune2 sn vz răpciune
9. [MDA2] râpciune sm vz răpciune
10. [Șăineanu, ed. VI] Septemvrie m. a noua lună a anului (a șaptea în calendarul roman): Septemvrie se numește de popor Răpciune. [De origină slavo-greacă].
11. [DOOM 3] !răpciune (pop., înv.) (desp. -ciu-) s. m., g.-d. art. lui răpciune (luna ~)
12. [DOOM 2] răpciune (pop.) s. m., g.-d. art. lui răpciune
13. [DER] răpciune s. m. – Septembrie. – Var. răpciun. Origine îndoielnică. Se consideră reprezentant al lat. raptiōnem „șterpeleală” interpretat drept „culesul viei” (Pușcariu 1433; Tiktin); din lat. *rapatiōnem < rapa, cu sensul de „recoltă de ridichi” (Drăganu, St. rum., 1-6; REW 7074a). Toate aceste explicații sînt forțate. Pușcariu, Lat. ti, 12, s-a gîndit la o creație artificială a latiniștilor, soluție și mai puțin probabilă. Prezența suf. -ciune nu este o probă suficientă că acest cuvînt este moștenit, fiindcă acest suf. se poate atașa și la elemente sl. (cf. slăbiciune). Poate se leagă de cuvîntul anterior.
14. [DRAM 2021] răpciúne, s.n. (pop.) Luna septembrie. ■ Din punct de vedere agricol, luna septembrie corespunde cu perioada numită „pe vremea otăvii”. – Lat. raptionem „seceriș” (Șăineanu); cf. răpi (MDA).
15. [DRAM 2015] răpciune, s.n. – (pop.) Luna septembrie. – Et. nec. (DEX); lat. raptionem „seceriș” (Șăineanu; Pușcariu, Tiktin, cf. DER); cf. răpi (MDA).
16. [DRAM] răpciune, s.n. – (pop.) Luna septembrie. – Lat. raptionem „șterpeleală”, interpretat drept „culesul viei” (Pușcariu, Tiktin cf. DER); Cf. răpi (MDA).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL