Definiție și ce înseamnă răpătiță

1. [DLRLC] RĂPĂTIȚĂ s. f. (Regional) Cîrpă, zdreanță; fig. om fără valoare. [Altă mîndră] am căpătat, Mai din viță și sămînță, Nu ca tine-o răpătiță. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 257.

2. [DLRM] RĂPĂTIȚĂ s. f. (Reg.) Zdreanță; fig. calificativ injurios dat unui om fără valoare.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] RĂPĂIALĂ, răpăieli, s. f. Răpăit2; răpăitură. ♦ Ploaie puternică, zgomotoasă, de scurtă […]
1. [MDA2] răpăire sf [At: SADOVEANU, D. I, 431 / Pl: ~ri / E: răpăi] […]
1. [DEX '09] RĂPĂIT1 adv. (Rar) Cu zgomote sacadate, scurte și dese. – V. răpăi. […]
1. [DEX '09] RĂPĂITOR, -OARE, răpăitori, -oare, adj. (Rar) Care răpăie. [Pr.: -pă-i-] – Răpăi […]
1. [DEX '09] RĂPĂITURĂ, răpăituri, s. f. Răpăit2. [Pr.: -pă-i-] – Răpăi + suf. -tură. […]
1. [MDA2] răpălui vt [At: CONV. LIT. XLIV2, 131 / V: pără~, ~pala (Pzi: ~lez), […]
1. [MDA2] răpăluire sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: răpălui] (Reg) Reparație […]
1. [MDA2] răpăluit1 sn [At: ALR SN VI h 1746/76 / V: ~lat, ~lit / […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro