1. [DEX '09] RĂPĂITOR, -OARE, răpăitori, -oare, adj. (Rar) Care răpăie. [Pr.: -pă-i-] – Răpăi + suf. -tor.
2. [MDA2] răpăitor, ~oare a [At: MACEDONSKI, O. III, 5 / Pl: ~i / E: răpăi + -tor] 1-4 Care răpăie (1-2, 4-5).
3. [DLRLC] RĂPĂITOR, -OARE, răpăitori, -oare, adj. (Rar) Care răpăie. Ca să facă haz, potopeau peste fete o ploaie răpăitoare de prune. MACEDONSKI, O. III 5.
4. [DOOM 3] răpăitor (rar) (desp. -pă-i-) adj. m., pl. răpăitori; f. sg. și pl. răpăitoare
5. [DOOM 2] răpăitor (rar) (-pă-i-) adj. m., pl. răpăitori; f. sg. și pl. răpăitoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL