Definiție și ce înseamnă rânturat

1. [MDA2] rântura vt [At: LEXIC REG. II, 53 / Pzi: rântur / E: ns cf rântui1] (Trs) A împrăștia și a încurca Si: a deranja (5).

2. [DAR] rântura, rântur, vb. I (reg.) a deranja, a împrăștia, a aranja.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] râncălui1 vi [At: PASCU, S. 419 / V: răn~ / Pzi: ~ește / […]
1. [MDA2] râncălui1 vi [At: PASCU, S. 419 / V: răn~ / Pzi: ~ește / […]
1. [MDA2] rândei1 sn [At: LEXIC REG. 72 / Pl: ~e / E: ns cf […]
1. [MDA2] rândi vt [At: GL. OLT. / Pzi: ~desc / E: rând] (Reg) A […]
1. [DEX '09] RÂNDULEȚ, rândulețe, s. n. Diminutiv al lui rând. – Rând + suf. […]
1. [MDA2] rândului vt [At: CADE / V: ~li, ~dăli / Pzi: 3: ~ește / […]
1. [MDA2] rândului vt [At: CADE / V: ~li, ~dăli / Pzi: 3: ~ește / […]
1. [MDA2] rândului vt [At: CADE / V: ~li, ~dăli / Pzi: 3: ~ește / […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro