1. [MDA2] rândi vt [At: GL. OLT. / Pzi: ~desc / E: rând] (Reg) A hotărî locul cuvenit cuiva (sau ocupat de cineva) în cadrul unei activități.
2. [Scriban] rîndésc, V. rînduĭesc.
3. [Scriban] 1) rînduĭésc v. tr. (d. rînd). Orînduĭesc, dispun, fixez, hotărăsc: așa a rînduit Dumnezeŭ. Diretic, pun în ordine, pun la locu lor: a rîndui lucrurile. Numesc într’o funcțiune: l-a rînduit ispravnic (Vechĭ). – În Serbia rîndesc.
4. [DAR] rândi, rândesc, vb. IV (reg.) a stabili rândul, ordinea într-o activitate.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL