1. [MDA2] rânchezare sf [At: MOLNAR, RET. 32/19 / V: (reg) rin~ / Pl: ~zări / E: râncheza] 1 Nechezare. 2 (Pgn) Emitere de sunete caracteristice diferitor specii de animale (asemănătoare cu ale calului) Si: rânchezat1 (2), rânchezătură (2). 3 (Pan; d. oameni) Râs zgomotos Si: rânchezat1 (3), rânchezătură (3) Cf chicotire, hohotire (8).
2. [Șăineanu, ed. VI] rânchezare f. Mold. nechezare: chiote de biruință și a cailor rânchezări NEGR.
3. [DEX '09] RÂNCHEZA, pers. 3 rânchează, vb. I. Intranz. (Despre cai) A necheza. – Lat. *rhonchizare (după necheza).
4. [MDA2] răghezi v vz râncheza
5. [MDA2] rânchera v vz râncheza
6. [MDA2] râncheza vi [At: CANTEMIR, IST. 76 / V: (reg) răghezi, ~chera, ~zi, ~nteza, ren~, renchezi, rin~ (Pzi: 3 rinchează) / Pzi: 3 ~chează, (reg) râncheză, rânchezază / E: ml *rhonchizare] 1 (D. cai) A necheza. 2 (Pgn; d alte animale) A scoate sunete caracterististice speciei (asemănătoare cu ale calului). 3 (Pan; dep; d oameni) A râde scoțând sunete asemănătoare unui nechezat Cf a chicoti (1), a hohoti (3).
7. [MDA2] rânteza v vz râncheza
8. [MDA2] recheza v vz râncheza
9. [MDA2] rencheza v vz râncheza
10. [MDA2] renchezi v vz râncheza
11. [MDA2] rincheza v vz râncheza
12. [MDA2] rinchezare sf vz rânchezare
13. [DLRLC] RÎNCHEZA, pers. 3 rînchează, vb. I. Intranz. (Despre cai) A necheza. Boii rag, caii rînchează, cînii latră la un loc, Omul, trist, cade pe gînduri și s-apropie de foc. ALECSANDRI, O. 167. Glasul trîmbiții răsună, cai rînchează sforăind. HELIADE, O. I 100. Murgul paște și rînchează, Mîndra plînge și oftează. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 255.
14. [DLRLC] RÎNCHEZARE, rînchezări, s. f. Nechezare. Iată se aude zgomot, împușcături și strigări, Chiote de biruință ș-a cailor rînchezări. NEGRUZZI, S. I 125.
15. [Șăineanu, ed. VI] rânchezà v. Mold. a necheza: calul trist a rânchezat AL. [Lat. RONCHARE].
16. [Scriban] rînchéz, a -zá v. intr. (lat. pop. rhonchĭzare [cl. rhonchare], a sforăi, d. vgr. rogházo. Cp. cu botez, cutez, retez). Vest. Nechez. Fig. Iron. Conversez tare și rîd: niște servitoare rînchezaŭ în bucătărie.
17. [DOOM 3] rânchezare s. f., g.-d. art. rânchezării; pl. rânchezări
18. [DOOM 2] rânchezare s. f., g.-d. art. rânchezării; pl. rânchezări
19. [DOOM 3] rânchez (rar) s. n., pl. rânchezuri
20. [DOOM 3] râncheza (a ~) vb., ind. prez. 3 rânchează, imperf. 3 pl. rânchezau; conj. prez. 3 să râncheze
21. [DOOM 2] râncheza (a ~) vb., ind. prez. 3 rânchează
22. [IVO-III] rânchez, -chiază 3.
23. [DER] rîncheza (rînchez, rînchezat), vb. – A necheza. Creație expresivă, cf. gr. ῥογϰίζω, ῥογχαλίζω, „a sforăi”, lat. rhonchāre, sp. roncar, sl. rąkati „a mugi”, rŭzati „a necheza”; pentru formă, cf. corchezi, glogozi. Der. din gr. (Cihac, II, 693; Pușcariu, Cov. lit., XLVI, 142; Diculescu, Elementele, 458; Rohlfs, EWUG, 1870; REW 7293; Rosetti, II, 68), direct sau prin intermediul unui lat. *rhonchĭzāre, este mai puțin probabilă. Datorită efectului unei asimilări s-a obținut var. nincheza, vb. (a necheza), și apoi, prin disimilare necheza (mr. nicl’ezare), vb., care s-ar putea explica și prin valoarea expresivă a lui ne-, cf. năvîrlie. Der. nechez (var. nechezat, nechezătură, rînchezat, rînchezătură), s. f. (acțiunea de a necheza și rezultatul ei). Der. lui necheza pornind de la un lat. *hinnutulāre (Pușcariu, Conv. lit., XLVI, 141) nu pare convingătoare. Din rom. provine mag. nyekezsil (Edelspacher 20).
24. [DRAM 2021] rânchezá, v.i. (ref. la cai) A necheza: „Să luară pă cale, / Pă cărare, / Nouă cari, / Nouă ogari, / Rânchezând și hohotind” (Papahagi, 1925: 298). – Lat. *rhonchizare „a sforăi” (Scriban, DEX, MDA). ■ Cuv. rom. > magh. nyekezsil (Edelspacher, după DER).
25. [DRAM 2015] râncheza, vb. intranz. – (ref. la cai) A necheza: „Să luară pă cale, / Pă cărare, / Nouă cari, / Nouă ogari, / Rânchezând și hohotind” (Papahagi, 1925: 298). – Lat. *rhonchizare „a sforăi” (după necheza) (Scriban, DEX, MDA). Cuv. rom. > magh. nyekezsil (Edelspacher, cf. DER).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL