1. [DEX '09] RÂNCEZEALĂ, râncezeli, s. f. Faptul de a (se) râncezi; gust sau miros de substanțe râncede. – Râncezi + suf. -eală.
2. [MDA2] râncezeală sf [At: BUDAI-DELEANU, Ț. 304 / Pl: ~eli / E: râncezi + -eală] 1-2 Gust (sau miros) de substanțe râncede (1) Si: râncezitură (1-2). 3-4 (Ccr) Slănină (sau untură) râncedă (1).
3. [DLRLC] RÎNCEZEALĂ, rîncezeli, s. f. Stare a ceea ce este rînced. Untul prea vechi... capătă rîncezeală. PAMFILE, I. C. 24.
4. [Scriban] rîncezeálă f., pl. elĭ. Acțiunea de a se rîncezi. Starea alimentuluĭ rînced.
5. [DOOM 3] râncezeală s. f., g.-d. art. râncezelii; pl. râncezeli
6. [DOOM 2] râncezeală s. f., g.-d. art. râncezelii; pl. râncezeli
7. [DRAM 2021] râncezeálă, s.f. 1. Gust sau miros de substanță alterată. 2. Moleșeală. – Din râncezi + suf. -eală (DEX, MDA).
8. [DRAM 2015] râncezeală, s.f. – 1. Gust sau miros de substanță alterată. 2. Moleșeală. – Din râncezi + suf. -eală (DEX, MDA).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL