1. [DEX '09] RĂMUREA, -ICĂ, rămurele, s. f. 1. Diminutiv al lui ramură. 2. (La pl.) Ciupercă comestibilă cu tulpina groasă și cu fructificațiile foarte ramificate (Clavaria botrytis). – Ramură + suf. -ea, -ică.
2. [DLRLC] RĂMUREA, -ICĂ, rămurele, s. f. Diminutiv al lui ramură. Din codru rupi o rămurea, Ce-i pasă codrului de ea. COȘBUC, P. I 153. Cuibul ți-au stricat, Puii ți-au luat, Ș-acum, singurică, Cînți pe rămurică. TEODORESCU, P. P. 454. ◊ (Prin analogie) Bustul Annei apăru întreg... marmură cu suflet, fildeș cioplit, prin ale cărui rămurele de vine curgea fluidul misterios al vieții tinere. D. ZAMFIRESCU, R. 171.
3. [Scriban] rămureá și -rícă f., pl. rele (dim. d. ramură). Ramură mică, crănguță.
4. [DEX '09] RĂMURI, pers. 3 rămurește, vb. IV. Refl. (Pop.) A se ramifica. – Din ramură.
5. [MDA2] rămura v vz rămuri
6. [MDA2] rămurel, ~ea snf [At: BUDAI-DELEANU, Ț. 132 / V: lămurele sfp, rămburele sfp / Pl: ~e / E: ramură + -el] 1-4 (Șhp) Ramură (1-2) (mică). 5 (Pan) Ramificație a unei artere, a unei vene, a unui nerv etc. 6 (Reg; îf rămburele) Ciucuri care se pun pe bradul și pe crucea mortului. 7 sfp Ciupercă comestibilă cu tulpina groasă, cărnoasă și foarte ramificată Si: (Mol) meloșel, opintic (Ramaria botsytis). 8 sfa (Olt) Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 9 sfa Melodie după care se execută rămureaua (8).
7. [MDA2] rămuri [At: MOLDOVAN, Ț. N. 22 / V: ram~ / Pzi: ~resc / E: ramură] 1-6 vr A se ramifica (1-6). 7 vt A împărți.
8. [MDA2] rămurică sf [At: BOLINTINEANU, O. 7 / Pl: ~rele / E: rămurea css] 1-5 Rămurea (1-5).
9. [DLRLC] RĂMURI, rămuresc, vb. IV. Refl. (Rar) A se ramifica. Fac din cîrpe un cap, din care se rămuresc două coarne făcute din lemn. PAMFILE, la CADE.
10. [DLRM] RĂMUREL, -EA, -ICĂ, rămurele, s. n. și f. Diminutiv al lui ramură.
11. [Scriban] rămuréz (mă) v. refl. (d. ramură). Rar. Mă prelungesc în ramurĭ, mă ramific (vorbind de copacĭ, munțĭ, drumurĭ). – Și înr-.
12. [DOOM 2] rămurea/rămurică s. f., g.-d. art. rămurelei; pl. rămurele, art. rămurelele
13. [DOOM 3] rămuri (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 sg. rămurește, 3 pl. rămuresc, imperf. 3 sg. rămurea; conj. prez. 3 să rămurească
14. [DOOM 3] !rămurică s. f., g.-d. art. rămurelei; pl. rămurele
15. [DOOM 2] rămuri (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 sg. rămurește, imperf. 3 sg. rămurea; conj. prez. 3 să rămurească
16. [DOOM 2] rămurică v. rămurea
17. [DE] RĂMURÉLE (< ramură) s. f. pl. Ciupercă comestibilă, înaltă de 7-15 cm, cu fructificații cărnoase, ramificate coraliform având aspectul unei conopide (Ramaria botrytis). De culoare albă sau gălbuie, cu extremitățile ramurilor roz, roșii sau purpurii, crește în păduri de foioase sau conifere izolată sau formând grupuri numeroase în jurul arborilor.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL