Definiție și ce înseamnă rămâitor

1. [MDA2] rămâitor, ~oare a [At: CANTEMIR, IST. 337 / V: rem~ / Pl: ~i, ~oare / E: rămâne + -tor] (Înv) 1 Care rămâne (41) Si: durabil (3), statornic (11), stabil (14). 2 (Reg) Care e întrecut de alții Si: codaș (1).

2. [MDA2] remâitor, ~oare a vz rămâitor

3. [DAR] rămâitor, rămâitoare, adj. (înv.) care dăinuie; durabil, statornic.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] respectălui vt [At: MUMULEANU, C. 17/6 / V: reșp~ / Pzi: ~iesc / […]
1. [MDA2] respectălui vt [At: MUMULEANU, C. 17/6 / V: reșp~ / Pzi: ~iesc / […]
1. [MDA2] respete sf vz răspetie 2. [Șăineanu, ed. VI] respete f. Tr. giulgiu. [Origină […]
[MDA2] respicient sm [At: GHEȚIE, R. M. / P: ~ci-ent / Pl: ~nți / E: […]
[DE] RESPIGHI, Ottorino (1879-1936), compozitor neoclasic italian. Prof. univ. la Roma. Reprezentativ pentru curentul neoclasic, […]
1. [DEX '09] RESPINGE, resping, vb. III. Tranz. 1. A refuza, a nu admite, a […]
1. [DEX '09] RESPINGERE, respingeri, s. f. 1. Faptul de a respinge. 2. (Fiz.) Exercitare […]
1. [DEX '09] RESPINGĂTOR, -OARE, respingători, -oare, adj. Care respinge; spec. care inspiră dezgust, aversiune, […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro