1. [DEX '09] RAIONARE, raionări, s. f. Acțiunea de a raiona și rezultatul ei. [Pr.: ra-io-] – V. raiona.
2. [MDA2] raionare sf [At: DL / Pl: ~nări / E: raiona] 1 Repartizare pe raioane (2). 2 Împărțire pe raioane (3).
3. [DLRLC] RAIONARE, raionări, s. f. Împărțire în raioane; repartizare (a unor produse agricole sau industriale) pentru anumite raioane. Raionarea sorturilor de cereale. ▭ Sarcinile de bază în ameliorarea plantelor agricole sînt raionarea justă a soiurilor ameliorate și a celor locale pe zone naturale de producție. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 388, 5/2.
4. [DN] RAIONARE s.f. Acțiunea de a raiona și rezultatul ei. [Pron. ra-io-. / < raiona].
5. [DEX '09] RAIONA, raionez, vb. I. Tranz. 1. A împărți în raioane (1). 2. A repartiza pe raioane (2). [Pr.: ra-io-] – Din raion.
6. [MDA2] raiona vt [At: DN2 / Pzi: ~nez / E: raion] 1 (C. i. marfa, un produs) A repartiza pe raioane (2). 2 A împărți în raioane (3).
7. [DN] RAIONA vb. I. tr. A împărți în raioane (1); a repartiza unele produse agricole sau industriale pentru anumite raioane (1). [< fr. rayonner].
8. [MDN '00] RAIONA vb. tr. 1. a împărți în raioane (1). 2. a repartiza (mărfuri, produse) pe raioane (3). ◊ a distribui soiurile unei specii de plante, diferențiat. (< fr. rayonner)
9. [DOOM 3] raionare (desp. -io-) s. f., g.-d. art. raionării; pl. raionări
10. [DOOM 2] raionare (-io-) s. f., g.-d. art. raionării; pl. raionări
11. [DOOM 3] raiona (a ~) (desp. -io-) vb., ind. prez. 1 sg. raionez, 3 raionează; conj. prez. 1 sg. să raionez, 3 să raioneze
12. [DOOM 2] raiona (a ~) (-io-) vb., ind. prez. 3 raionează
13. [DE] RAIONÁRE (< raion) s. f. 1. Operație de împărțire administrativ-teritorială pe raioane (1). 2. (PEDOL.) R. pedologică = delimitare a unităților teritoriale cu însușiri pedologice relativ unitare, rezultate în urma unui proces specific de geneză și de evoluție a solurilor; zonare (2).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL