1. [DEX '09] RĂGUȘEALĂ, răgușeli, s. f. Îngroșare și slăbire a vocii provocată de inflamarea laringelui, a coardelor vocale. – Răguși + suf. -eală.
2. [MDA2] răgușeală sf [At: LB / Pl: ~eli / E: răguși + -eală] Îngroșare și slăbire a vocii, provocate de inflamarea laringelui sau a coardelor vocale Si: (reg) răgoritură.
3. [DLRLC] RĂGUȘEALĂ, răgușeli, s. f. Îngroșare și slăbire a vocii (provocată de inflamarea laringelui, a coardelor vocale, din cauza răcelii, a strigătelor repetate etc.). V. laringită. Se auzi un glas întunecat de o răgușeală ușoară. SADOVEANU, O. VI 10. Dacă ești doftor, vin’ de mă tămăduiește de răgușeală. ALECSANDRI, T. I 60.
4. [Șăineanu, ed. VI] răgușeală f. starea celui răgușit.
5. [Scriban] răgușeálă f., pl. elĭ. Starea omuluĭ răgușit, îngroșarea coardelor vocale din cauza răceliĭ saŭ a excesuluĭ de vorbă, din care cauză vocea se îngroașă și se stinge. V. guturaĭ, laringită.
6. [DOOM 3] răgușeală s. f., g.-d. art. răgușelii; pl. răgușeli
7. [DOOM 2] răgușeală s. f., g.-d. art. răgușelii; pl. răgușeli
8. [MDO] răgușeală
9. [IVO-III] răgușeală, -șeli.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL