1. [DEX '09] RADIOCHIMIE s. f. Ramură a chimiei care studiază probleme legate de elementele radioactive. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiochimie.
2. [MDA2] radiochimie sf [At: SCÎNTEIA, 1960, nr. 4 837 / Pl: ~ii / E: radio1- + chimie] Ramură a chimiei care studiază probleme legate de elementele radioactive.
3. [DN] RADIOCHIMIE s.f. Ramură a chimiei care studiază modificările chimice provocate de radiațiile ionizante. [Gen. -iei. / < fr. radiochimie].
4. [MDN '00] RADIOCHIMIE s. f. ramură a chimiei care studiază modificările chimice provocate de radiațiile ionizante. (< fr. radiochimie)
5. [DCR2] radiochimie s. f. 1978 (chim.) Ramură a chimiei care studiază modificările provocate de radiațiile ionizate v. interdisciplinaritate (din fr. radiochimie; cf. engl. radiochemistry; DT, DM; DEX, DN3)
6. [DOOM 3] radiochimie (desp. -di-o-) s. f., art. radiochimia, g.-d. radiochimii, art. radiochimiei
7. [DOOM 2] radiochimie (-di-o-) s. f., art. radiochimia, g.-d. radiochimii, art. radiochimiei
8. [DE] RADIOCHIMÍE (< radio1- + chimie) s. f. Ramură a chimiei fizice care studiază legitățile fizico-chimice ale comportării elementelor și izotopilor radioactivi, metodele de separare și concentrare a acestora. R. include și elaborarea metodelor de sinteză a compușilor marcați și de utilizare a izotopilor radioactivi în diferite ramuri ale științei și tehnicii.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL