Definiție și ce înseamnă radiobaliza

1. [DEX '09] RADIOBALIZA, radiobalizez, vb. I. Tranz. A marca o rută aeriană cu radiobalize. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiobaliser.

2. [MDA2] radiobaliza vt [At: DN3 / Pzi: ~zez / E: fr radiobaliser] A marca o rută aeriană cu radiobalize.

3. [DN] RADIOBALIZA vb. I. tr. A echipa cu instalații de radiobalizaj. [Cf. fr. radiobaliser].

4. [MDN '00] RADIOBALIZA vb. tr. a echipa cu instalații de radiobalizaj. (< fr. radiobaliser)

5. [DEX '09] RADIOBALIZĂ, radiobalize, s. f. Aparat terestru de radionavigație care indică trecerea unei aeronave deasupra unui anumit punct geografic, prin emiterea sau prin reflectarea unor unde radioelectrice recepționate; radiofar. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiobalise.

6. [MDA2] radiobaliză sf [At: LTR2 / Pl: ~ze / E: fr radio-balise] Aparat terestru de radionavigație care emite unde electromagnetice recepționate de avioane în momentul trecerii lor deasupra punctului în care se găsește acest aparat și care servește la dirijarea aterizării fară vizibilitate a avioanelor Si: radiofar.

7. [DEX '98] RADIOBALIZĂ, radiobalize, s. f. Aparat terestru de radionavigație care indică trecerea unei aeronave deasupra unui anumit punct geografic, prin emiterea unor unde radioelectrice sau prin reflectarea unor unde radioelectrice recepționate; radiofar. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiobalise.

8. [DN] RADIOBALIZĂ s.f. Emițător de radio de mică putere, instalat la sol într-un anumit punct, ale cărui emisiuni, captate la bordul unui avion, îi permit acestuia să stabilească exact momentul trecerii deasupra acestui punct. [Cf. fr. radiobalise].

9. [MDN '00] RADIOBALIZĂ s. f. emițător radio2, instalat la sol sau pe o geamandură, ale cărei emisiuni, captate la nordul unei (aero)nave, permit radiogoniometrarea. (< fr. radiobalise)

10. [DOOM 3] radiobaliză (desp. -di-o-) s. f., g.-d. art. radiobalizei; pl. radiobalize

11. [DOOM 2] radiobaliză (-di-o-) s. f., g.-d. art. radiobalizei; pl. radiobalize

12. [GTA] RADIOBALIZĂ aparat terestru de radionavigație, construit dintr-un radiemițător de putere mică instalat într-un anumit punct, care emite unde electromagnetice pe verticală, pentru a fi captate la bordul unei aeronave, permițându-i acesteia să stabilească exact momentul trecerii deasupra acelui punct. Radiobalizele sunt utilizate, de regulă, în instalații destinate dirijării aterizării fără vizibilitate a aeronavelor.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] stereoautograf sn [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~e / E: ns […]
1. [MDA2] stereoautografie sf [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~ii / E: fr […]
1. [DEX '09] STEREOBAT, stereobate, s. n. Masiv de zidărie, de obicei reprofilat sau în […]
1. [MDA2] stereocameră sf [At: LTR2 / Pl: ~re / E: stereo2- + cameră] Cameră […]
1. [MDN '00] STEREOCARDIOGRAFIE s. f. vectocardiografie tridimensională. (< fr. stéréocardiographie) 2. [DETS] STEREO- „solid, […]
[MDN '00] STEREOCARDIOGRAMĂ s. f. imagine prin stereocardiografie. (< fr. stéréocardiogramme) Sursă: DEX online sub […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAF, stereocartografe, s. n. Aparat folosit pentru obținerea automată a planului topografic […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAFIE s. f. Procedeu de întocmire a hărților cu ajutorul stereogramelor. [Pr.: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro