1. [DEX '09] RABOTEZĂ, raboteze, s. f. Mașină-unealtă care servește la prelucrarea prin așchiere a metalului; mașină de rabotat. – Din fr. raboteuse.
2. [MDA2] raboteză sf [At: IOANOVICI, TEHN. 324 / Pl: ~ze / E: fr raboteuse] Mașină-unealtă cu ajutorul căreia se efectuează operațiunea de rabotare Si: mașină de rabotat.
3. [DLRLC] RABOTEZĂ, raboteze, s. f. 1. Mașină care servește la prelucrarea, prin așchiere, a unui metal; mașină de rabotat. Raboteză longitudinală. Raboteză transversală. ▭ Mi-a dat-o tovarășul Pîrvu, zilierul de la raboteze. V. ROM. decembrie 1950, 157. 2. Mașină ale cărei cuțite sînt fixate de un arbore rotativ, paralel cu masa, și care servește la prelucrarea prin așchiere a fețelor unor piese de lemn.
4. [DN] RABOTEZĂ s.f. Mașină pentru prelucrarea prin așchiere a metalului sau a unor piese de lemn; mașină de rabotat. [< fr. raboteuse].
5. [MDN '00] RABOTEZĂ s. f. mașină de rabotat. (< fr. raboteuse)
6. [DOOM 3] raboteză s. f., g.-d. art. rabotezei; pl. raboteze
7. [DOOM 2] raboteză s. f., g.-d. art. rabotezei; pl. raboteze
8. [MDO] raboteză
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL