1. [DLRLC] PUȚUREL, puțurele, s. n. Diminutiv al lui puț; fîntînă mică. Fapt-am, doamne, iar am fapt, Puțurele-n cîmpuri rele. Cine apă c-a băut Tot mie mi-a mulțămit. TEODORESCU, P. P. 29.
2. [DLRM] PUȚUREL, puțurele, s. n. Diminutiv al lui puț; fîntînă mică.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL