1. [DEX '09] PUTREFIERE, putrefieri, s. f. Faptul de a se putrefia. [Pr.: -fi-e-] – V. putrefia.
2. [MDA2] putrefiere sf [At: DN2 / P: ~fi-e~ / Pl: ~ri / E: putrefia] (Liv) Putrezire (1).
3. [DEX '98] PUTREFIERE, putrefieri, s. f. (Livr.) Faptul de a se putrefia. [Pr.: -fi-e-] – V. putrefia.
4. [DN] PUTREFIERE s.f. Acțiunea de a se putrefia și rezultatul ei; putrefacție. [< putrefia].
5. [DEX '09] PUTREFIA, pers. 3 putrefiază, vb. I. Refl. A putrezi (1). [Pr.: -fi-a] – Din fr. putréfier.
6. [MDA2] putrefia vr [At: CĂLINESCU, B. I. 104 / P: ~fi-a / Pzi: 3 ~ză / E: fr putréfier] (Liv) A putrezi (1).
7. [DEX '98] PUTREFIA, pers. 3 putrefiază, vb. I. Refl. (Livr.) A putrezi (1). [Pr.: -fi-a] – Din fr. putréfier.
8. [DLRLC] PUTREFIA, pers. 3 putrefiază, vb. I. Refl. (Franțuzism) A intra în putrefacție. – Pronunțat: -fi-a.
9. [DN] PUTREFIA vb. I. refl. A intra în putrefacție, a putrezi. [Pron. -fi-a, p. i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. putréfier, cf. lat. putris – putred, facere – a face].
10. [MDN '00] PUTREFIA vb. refl. a intra în putrefacție; a putrezi. (< fr. putréfier)
11. [DOOM 3] putrefiere (desp. pu-tre-fi-e-) s. f., g.-d. art. putrefierii; pl. putrefieri
12. [DOOM 2] putrefiere (pu-tre-fi-e-) s. f., g.-d. art. putrefierii; pl. putrefieri
13. [DOOM 3] !putrefia (a se ~) (desp. pu-tre-fi-a) vb. refl., ind. prez. 3 se putrefiază, imperf. 3 pl. se putrefiau; conj. prez. 3 să se putrefieze (desp. -fi-e-); ger. putrefiindu-se (desp. -fi-in-)
14. [DOOM 2] putrefia (a ~) (pu-tre-fi-a) vb., ind. prez. 3 putrefiază; conj. prez. 3 să putrefieze (-fi-e-); ger. putrefiind (-fi-ind)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL