1. [MDA2] puton sn [At: ECONOMIA, 157/5 / V: (reg) ~oană / Pl: ~oane, ~uri / E: mg putton] 1 (Trs) Vas din doage de lemn, asemănător cu putina (1), care se poartă adesea în spate și care are diverse utilizări. 2 (Reg) Bidon pentru untură.
2. [MDA2] putoană sf vz puton
3. [DAR] puton, putoane și putonuri, s.n. (reg.) 1. vas din doage, purtat uneori în spate. 2. bidon pentru untură.
4. [DRAM 2021] putón, putoane, s.n. (reg.) Coșuri din scândură de brad, de formă ovoidală, de 10-20 kg, care se poartă în spate. ■ Erau utilizate la culesul strugurilor și pentru transportul rocilor din mine (în zona Chioar). – Din magh. putton (MDA); cf. germ. dial. Pudny.
5. [DRAM 2015] puton, putoane, s.n. – (reg.) Coșuri din scândură de brad, de formă ovoidală, de 10-20 kg, care se poartă în spate, utilizate pentru culesul strugurilor în Chioar. Se descarcă în căruțe prevăzute cu coșuri din nuiele (Șainelic, 1986: 36). Putoanele se foloseau și pentru transportul rocilor din mine. – Din magh. putton (MDA); cf. germ. dial. Pudny.
6. [DRAM] puton, -oane, s.n. – Coșuri din scândură de brad, de formă ovaidală, de 10-20 kg, care se poartă în spate, utilizate pentru culesul strugurilor în Chioar. Se descarcă în căruțe prevăzute cu coșuri din nuiele (Șainelic 1986: 36). Putoanele se foloseau și pentru transportul rocilor din mine. – Din magh. putton (MDA); cf. germ. dial. Pudny.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL