1. [DEX '09] PUSTNICIE s. f. Viață, stare de pustnic; sihăstrie. ♦ Fig. Viață retrasă și aspră pe care o duce cineva. [Var.: pusnicie s. f.] – Pustnic + suf. -ie.
2. [MDA2] pustnicie sf [At: MINEIUL (1776), 49r2/17 / V: pusn~, (înv) ~tenecie / Pl: ~ii / E: pustnic + -ie] 1-2 Viață de pustnic (1-2) Si: sihăstrie. 3 (Pan) Izolare totală în care trăiește cineva sau se află ceva. 4 (Pex; ccr) Loc singuratic.
3. [DLRLC] PUSTNICIE, pustnicii, s. f. Viață, stare de pustnic; schimnicie, sihăstrie. V. ascetism. Eu n-am fost de pustnicie, Căci am fost de voinicie. ALECSANDRI, P. P. 229. ♦ Fig. Singurătate. Oh! Lucrurile cum vorbesc.. Și cîte nu-ți mai povestesc În pustnicia lor retrase: Cu tot ce sufletu-ți uitase Te-mbie sau te chinuiesc. MACEDONSKI, O. I 179.
4. [Șăineanu, ed. VI] pustnicie f. vieață de pustnic: sălaș de pustnicie OD.
5. [Scriban] pustnicíe f. (d. pustnic). Sihăstrie, vĭață de pustnic. Locuință de pustnic.
6. [DEX '09] PUSNICIE s. f. v. pustnicie.
7. [MDA2] pusnicie sf vz pustnicie
8. [MDA2] pustenecie sf vz pustnicie
9. [DOOM 3] pustnicie (înv.) (desp. pust-ni-) s. f., art. pustnicia, g.-d. pustnicii, art. pustniciei
10. [DOOM 2] pustnicie (înv.) (pust-ni-) s. f., art. pustnicia, g.-d. pustnicii, art. pustniciei
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL