1. [MDN '00] PUPILO- elem. „pupilă a ochiului”. (< fr. pupillo-, cf. lat. pupilla)
2. [DEX '09] PUPIL, -Ă, pupili, -e, s. m. și f. Persoană minoră aflată sub tutela sau în grija cuiva (altul decât părinții). – Din fr. pupille, lat. pupillus.
3. [DEX '09] PUPILĂ, pupile, s. f. 1. Orificiu central, rotund, al irisului, prin care razele luminoase sunt dirijate spre retină; lumina ochiului. 2. (Fiz., în sintagmele) Pupilă de intrare = deschidere reală sau o imagine a sa care limitează cantitatea de lumină care pătrunde într-un instrument optic. Pupilă de ieșire = deschidere reală sau o imagine a sa care limitează conul de raze de lumină emergente dintr-un sistem optic. – Din fr. pupille, lat. pupilla.
4. [MDA2] pupil, ~ă smf [At: ȘINCAI, HR. III, 146/5 / Pl: ~i, ~e / E: lat pupillus, fr pupille] 1 Persoană orfană minoră, aflată sub tutela sau în grija cuiva, altul decât părinții. 2 (Înv) Copil.
5. [MDA2] pupilă sf [At: ANTROP. 176/14 / Pl: ~le / E: fr pupille, lat pupilla] 1 (Atm) Deschizătură circulară în partea centrală a irisului, prin care se face adaptarea vederii în funcție de luminozitate, de distanță etc. Si: (înv) gaura irisului, (pop) lumina ochiului, (reg) negruș, (frî) prunelă. 2 (Fiz; îs) ~ de intrare Deschidere reală sau o imagine a sa care limitează cantitatea de lumină care pătrunde printr-un instrument optic. 3 (Fiz; îs) ~ de ieșire Deschidere reală sau o imagine a sa care limitează conul de raze de lumină emergente dintr-un sistem optic.
6. [DEX '98] PUPILĂ, pupile, s. f. 1. Deschizătură rotundă din mijlocul irisului, prin care se face adaptarea vederii în funcție de luminozitate, de distanță etc.; lumina ochiului. 2. (Fiz., în sintagmele) Pupilă de intrare = deschidere reală sau o imagine a sa care limitează cantitatea de lumină care pătrunde într-un instrument optic. Pupilă de ieșire = deschidere reală sau o imagine a sa care limitează conul de raze de lumină emergente dintr-un sistem optic. – Din fr. pupille, lat. pupilla.
7. [DLRLC] PUPIL, -Ă, pupili, -e, s. m. și f. Copil sau tînăr minor, care se află sub îngrijirea unui tutore sau a unui epitrop. Pupilul da mereu dovezi de bărbăție și-și cîștiga însuși drepturi, pentru care tutorii nu-l socotise încă matur. ODOBESCU, S. III 443.
8. [DLRLC] PUPILĂ, pupile, s. f. Deschizătura rotundă din mijlocul irisului, prin care pătrunde lumina în ochi. Îi răspunseră cu un murmur întunecos, nedeslușit, ațintindu-l cu pupilele lor negre de nepătruns. DUMITRIU, B. F. 18. Cu grijă și cu greutate am scos din colivie pasărea, care se zbătea cu pupila dilatată de spaimă. BRĂTESCU-VOINEȘTI, F. 43.
9. [DN] PUPIL, -Ă s.m. și f. Copil (băiat sau fată) minor aflat sub tutela cuiva. [Cf. fr. pupille, lat. pupillus, pupilla].
10. [DN] PUPILĂ s.f. Deschizătură rotundă situată la mijlocul irisului, care permite pătrunderea luminii în ochi. [Cf. fr. pupille, lat. pupilla].
11. [MDN '00] PUPIL, -Ă s. m. f. minor aflat sub tutela cuiva. (< fr. pupille, lat. pupillus)
12. [MDN '00] PUPILĂ s. f. 1. orificiu central al irisului ochiului, prin care pătrund razele de lumină. 2. deschidere, reală sau imaginară, care limitează fluxul luminos ce străbate o lentilă sau un sistem optic. (< fr. pupille, lat. pupilla)
13. [Șăineanu, ed. VI] pupilă f. 1. lumina ochiului; 2. fată minoră și orfană sub conducerea unui tutor.
14. [Scriban] *pupíl, -ă s. (lat. pupillus, -illa și púpulus, púpula, dim. d. pûpus, pûpa, „copil” și „lumina ochĭuluĭ”. V. pupă 2, pleoapă și pup 1). Orfan supt tutelă. S. f. Anat. Lumina ochĭuluĭ, deschizătura pin care lumina intră în ochĭ.
15. [DOOM 3] pupilă s. f., g.-d. art. pupilei; pl. pupile
16. [DOOM 2] pupilă s. f., g.-d. art. pupilei; pl. pupile
17. [DETS] PUPILO- „pupilă, pupilar”. ◊ L. pupilla „pupila ochiului” > fr. pupillo-, engl. id. > rom. pupilo-. □ ~metru (v. -metru1), s. n., aparat pentru măsurarea diametrului pupilar; ~scop (v. -scop), s. n., instrument utilizat în pupiloscopie; ~scopie (v. -scopie), s. f., măsurare a refracției ochiului prin interpretarea optică a unei umbre care apare în cîmpul pupilar; ~tonie (v. -tonie), s. f., perturbare a motilității pupilare.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL