1. [MDA2] puian sm [At: SLAVICI ap. TDRG / P: pu-ian / Pl: puieni / E: pui1 + -an] 1-14 (Reg; șdp) Puiandru (1-14). 15-16 (Spc; șdp) Cățelandru (1) (mare).
2. [DLRLC] PUIAN, puieni, s. m. Cățelandru. V. puiandru. Cei mai inimoși dintre dulăi. periseră și abia pe ici pe colo mai rămăsese cîte un puian mai îndîrjit. SLAVICI, la TDRG.
3. [DLRM] PUIAN, puieni, s. m. (Pop.) Cățelandru. – Din pui2 + suf. -an.
4. [DAR] puian, puieni, s.f. (reg.) puiandru.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL