1. [DEX '09] PUFOAICĂ, pufoaice, s. f. Haină scurtă vătuită și matlasată. – Din rus. fufaika (apropiat de puf2).
2. [MDA2] pufoaică sf [At: V. ROM. octombrie 1954, 112 / V: (reg) ~fei~ / E: rs фуфайка cf puf2] Haină scurtă, vătuită și matlasată.
3. [DLRLC] PUFOAICĂ, pufoaice, s. f. Haină scurtă, vătuită și matlasată. În locul pufoaicei, nea Mitică purta pe umerii-i încovoiați un palton negru. CONTEMPORANUL, S. II, 1955, nr. 480, 3/3.
4. [DCR2] pufoaică s. f. (vest.) Haină scurtă, vătuită și matlasată ◊ „[...] entuziasmul pe care l-au stârnit și succesul de care s-au bucurat salopetele-pufoaică sau pufoaicele-salopetă, cum doriți să le spuneți.” Săpt. 15 XI 84 p. 8 (din rus. fufaika, apropiat de puf + oaică; Th. Hristea PE 267; DEX)
5. [MDA2] pufeică sf vz pufoaică
6. [DOOM 3] pufoaică s. f., g.-d. art. pufoaicei; pl. pufoaice
7. [DOOM 2] pufoaică s. f., g.-d. art. pufoaicei; pl. pufoaice
8. [DRAM 2021] pufoáică, pufoaice, s.f. Flanelă; haină scurtă matlasată (folosită în special de soldați). – Din rus. fufaika, cf. puf (DEX).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL