1. [MDA2] pufar sn [At: CONV. LIT. XLIV2, 132 / Pl: ~uri / E: puf2 + -ar] 1 (Mol) Nisip foarte fin. 2 (Reg) Zăpadă măruntă.
2. [Scriban] pufár n., pl. urĭ (d. puf). Ĭașĭ. Nisip foarte fin care nu e bun la zidit.
3. [DEX '09] PUFĂR, pufere, s. n. Rondelă de cauciuc, material plastic etc., pe care se sprijină unele aparate pentru a preveni alunecarea lor. – Din germ. Puffer.
4. [DAR] pufar, pufaruri, s.n. (reg.) 1. nisip foarte fin. 2. zăpadă măruntă, prăfuită.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL