1. [DEX '09] PUDRARE, pudrări, s. f. Acțiunea de a (se) pudra și rezultatul ei. – V. pudra.
2. [MDA2] pudrare sf [At: POLIZU / Pl: ~rări / E: pudra] 1 Fardare cu pudră (1). 2 Acoperire cu un strat subțire de pulbere de zahăr etc.
3. [DEX '98] PUDRARE s. f. Acțiunea de a (se) pudra și rezultatul ei. – V. pudra.
4. [DN] PUDRARE s.f. Acțiunea de a (se) pudra și rezultatul ei; pudraj. [< pudra].
5. [DEX '09] PUDRA, pudrez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) da cu pudră (pe față), a (se) farda cu pudră; a (se) pudrui. 2. Tranz. A acoperi cu un strat subțire de pulbere (de făină, de zahăr etc.). – Din pudră. Cf. fr. poudrer.
6. [MDA2] pudări v vz pudra
7. [MDA2] puderi v vz pudra
8. [MDA2] pudra [At: POLIZU / V: (reg) pudura, (cscj) pudări, puderi / Pzi: ~rez / E: fr poudrer] 1-2 vtr A(-și) da cu pudră (1) Si: (înv) a (se) pudrui (1-2). 3 vt A acoperi cu un strat subțire de zahăr etc.
9. [MDA2] pudura v vz pudra
10. [DLRLC] PUDRA, pudrez, vb. I. Tranz. 1. A da cu pudră (mai ales pe față). Doamna își pudră nasul, își roși buzele. C. PETRESCU, Î. II 245. ◊ Refl. Doamna se pudrează. ♦ Fig. A acoperi ceva cu un praf fin, asemănător cu pudra. Se aud chiotele celor care vin să macine, în timp ce dinăuntru, bărbați și femei ies: rîzînd, cu hainele și obrazurile albe, pudrați de moară. BOGZA, C. O. 148. Bruma pudra flori ofilite. C. PETRESCU, S.241. Din căsuța lui de humă A ieșit un greieruș, Negru, mic, muiat în tuș Și pe-aripi pudrat cu brumă. TOPÎRCEANU, B. 54. 2. A presăra, a împrăștia un praf (natural sau industrial) pe o suprafață, pentru a forma un strat protector sau cu anumite proprietăți tehnologice. A pudra forme de turnătorie.
11. [DN] PUDRA vb. I. 1. tr., refl. A (se) da cu pudră. 2. tr. A presăra praf pe o suprafață oarecare. [< fr. poudrer].
12. [MDN '00] PUDRA vb. I. tr., refl. a(-și) da cu pudră. II. tr. a acoperi cu un strat de zahăr pudră. ◊ a presăra un medicament sub formă de praf pe suprafața pielii. (< fr. poudrer)
13. [Șăineanu, ed. VI] pudrà v. a da cu pudră.
14. [Scriban] *pudréz v. tr. (fr. poudrer). Acoper cu pudră: femeĭa frumoasă n’are nevoĭe să se pudreze.
15. [DOOM 3] pudrare (desp. pu-dra-) s. f., g.-d. art. pudrării; pl. pudrări
16. [DOOM 2] !pudrare (pu-dra-) s. f., g.-d. art. pudrării; pl. pudrări
17. [DOOM 3] pudra (a ~) (desp. pu-dra) vb., ind. prez. 1 sg. pudrez, 3 pudrează; conj. prez. 1 sg. să pudrez, 3 să pudreze
18. [DOOM 2] pudra (a ~) (pu-dra) vb., ind. prez. 3 pudrează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL