1. [DFL] Bertolonia pubescens hort. Specie cu frunze (cca 8-12 cm lungime) ovate, cu vîrf ascuțit, verzi-lucioase, de la nervura centrală la cele 2 învecinate cu o dungă maro cu păr lung alb și 5 nervuri longitudinale.
2. [DFL] Beschorneria pubescens Berger. Specie cu flori verzi la început, apoi gălbui, pubescente, pe un peduncul roșu-deschis. Frunze mari, marginea dentată cu dinți foarte ascuțiți, pe partea inferioară aspre spre vîrf.
3. [DFL] Betula pubescens Ehrh. (syn. B. odorata Bechst.). Arbore (cca 20 m), deseori rămîne arbust.înflorește primăvara. Flori femele așezate, la început, în amenți drepți, apoi devin pendenți ca și cei masculi. Bracteele amenților au lobii laterali îndreptați înainte, colțu- roși. Fructul, samară. Frunze (cca 3 cm lungime) rombic-ovate sau ovate, compacte, aspre, baza rotunjită sau cordată, pe partea inferioară pubescente, pe cea superioară la început cu peri moi apoi devine glabră, cu pețioli pubescenți, cca 3 cm lungime. Ramurile și lujerii au creștere erectă. Lujerii plantelor tinere pubescenți, fără verucozități. Scoarță albă, foarte rar crapă la maturitatea plantei. Coroană nepletoasă, dar larg răsfirată. Rezistă la umbrire.
4. [DFL] Coccoloba pubescens L. (syn. C. grandiflora Jacq.). Arbore cu frunze de cca 1 m diametru, nepețiolate, aproape sferice, la bază cordiforme, înconjurînd tulpina, cu peri ruginii pe partea inferioară, mai ales pe nervuri.
5. [DFL] Heuchera pubescens Pursh. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșietice, petale mai lungi decît sepalele, caliciul campanulat. Frunzele bazale rotunde, cu baza cordiformă și 5-7 lobi rotunjiți. Tulpină de cca 55 cm înălțime, pubescentă și glanduloasă, cu 2 frunze mici.
6. [DFL] Leptospermum pubescens Lam. (syn. L. lanigerum Smith). Specie care înflorește în iun.-aug. Flori (pînă la 2 cm diametru) pubescente, singulare în vîrful ramurilor scurte. Frunze (cca 1 cm lungime și 3,5 mm lățime) oblong-invers-ovate. Arbust înalt.
7. [DFL] Philadelphus pubescens Loisel. (syn. P. latifolius Schrad.). Specie care înflorește vara. Flori cu caliciul la exterior, pubescent. Frunze, pe partea inferioară cenușii-pubescente. Scoarța lujerilor, mai tîrziu, cenușie, nu se exfoliază. Arbust de cca 4,5 m înălțime.
8. [DFL] Quercus pubescens Willd., « Stejar pufos ». Specie cu ghinde îngust-ovate, sesile, grupate 2-4. Solzii cupei scurți, alipiți, plani. Cupa cuprinde 1/2 din ghindă, tomentoasă. Frunze lobate, pînă la 6 lobi rotunjiți, pieloase, obovate, lungi pînă la 10 cm, pe dos pubescente, la bază auricuiate sau neauriculate. Pețiol pubescent, 2 cm lungime. Arbore pînă la 15 m înălțime, tulpină, în general, strîmbă, scoarță cu ritidom maro-închis și crăpături înguste și dese. Coroană largă, lujeri pubescenți, muguri tomentoși. Iubește căldura, terenurile calcaroase, luminoase, rezistă la secetă și la geruri puternice.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL