Definiție și ce înseamnă pterodactil

1. [DEX '09] PTERODACTIL, pterodactili, s. m. Gen de reptile fosile zburătoare, de mărimea unei vrăbii. – Din fr. ptérodactyle.

2. [MDA2] pterodactil sm [At: ISIS (1859), 7/1 / V: (înv) ~tylus[1] / S și: ~tyl / A și: ~dac~ / Pl: ~i / E: fr ptérodactyle, lat pterodactylus] 1 (Lpl) Gen de reptile fosile zburătoare de mărimea unei vrăbii, care au trăit în jurasicul superior și în cretacic. 2 (Șls) Reptilă din genul pterodactil (1).

3. [DLRLC] PTERODACTIL, pterodactili, s. m. Reptilă zburătoare, fosilă din era secundară, cu aripi ca ale liliacului.

4. [DN] PTERODACTIL s.m. Gen de reptilă zburătoare din ordinul pterozaurienilor, care a trăit în era secundară. [< fr. ptérodactyle, cf. gr. pteron – aripă, daktylos – deget].

5. [MDN '00] PTERODACTIL s. m. reptilă zburătoare fosilă din ordinul pterozaurienilor, de mărimea unui uliu. (< fr. prérodactyle, lat. prerodactylus)

6. [DLRC] PTERODACTIL, pterodactili, s.m. Gen de reptile zburătoare care au trăit în era secundară, cu aripi ca ale liliacului.

7. [Scriban] *pterodáctil și -íl m., pl. lĭ (vgr. pterón, aripă, și dáktylos, deget). Geol. Un fel de reptil fosil ale căruĭ degete și picĭoare eraŭ unite pintr’o membrană pin ajutoru căreĭa zbura ca liliacu.

8. [MDA2] pterodactylus sm vz pterodactil

9. [DOOM 3] pterodactil (rar) s. m., pl. pterodactili

10. [DOOM 2] pterodactil s. m., pl. pterodactili

11. [DETS] PTERO- „aripă, aripat”. ◊ gr. pteron „aripă” > fr. ptéro-, it. id., engl. id., germ. id. > rom. ptero-. □ ~carp (v. -carp), adj., cu fructe aripate; ~caul (v. -caul), adj., cu tulpina aripată; ~clad (v. -clad), adj., cu ramuri aripate; ~core (~chore) (v. -cor), s. f. pl., plante ale căror fructe se răspîndesc prin intermediul unor apendice în formă de aripă; ~dactil (v. -dactil), s. m., gen de reptilă fosilă zburătoare, care a trăit în jurasicul superior și cretacic; ~for (v. -for), adj., (despre plante) prevăzut cu excrescențe în formă de aripă; ~gon (v. -gon2), adj., cu muchii aripate; ~id (v. -id), adj., în formă de aripă; ~pode (v. -pod), adj., s. f. pl., 1. adj., (despre vegetale) Cu suport aripat. 2. s. f. pl., Ordin de moluște gasteropode care trăiesc în planctonul marin; ~sperme (v. -sperm), s. f. pl., plante cu semințe aripate, care le ușurează diseminarea cu ajutorul vîntului; ~zaur (~saur) (v. -zaur), s. m., reptilă fosilă zburătoare din mezozoic, cu membrele anterioare transformate în aripi membranoase.

12. [DE] PTERODACTÍL (< fr. {i}; {s} ptero- + gr. daktylos „deget”) s. m. Gen de reptile fosile evoluate, care au trăit în Jurasicul superior și în Cretacic. P. aveau mărimea unei vrăbii, era adaptat la zbor, dar prezenta o dentiție redusă, localizată în partea anterioară a ciocului. S-au găsit resturi fosile în E Africii și în Europa.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] stereoautograf sn [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~e / E: ns […]
1. [MDA2] stereoautografie sf [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~ii / E: fr […]
1. [DEX '09] STEREOBAT, stereobate, s. n. Masiv de zidărie, de obicei reprofilat sau în […]
1. [MDA2] stereocameră sf [At: LTR2 / Pl: ~re / E: stereo2- + cameră] Cameră […]
1. [MDN '00] STEREOCARDIOGRAFIE s. f. vectocardiografie tridimensională. (< fr. stéréocardiographie) 2. [DETS] STEREO- „solid, […]
[MDN '00] STEREOCARDIOGRAMĂ s. f. imagine prin stereocardiografie. (< fr. stéréocardiogramme) Sursă: DEX online sub […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAF, stereocartografe, s. n. Aparat folosit pentru obținerea automată a planului topografic […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAFIE s. f. Procedeu de întocmire a hărților cu ajutorul stereogramelor. [Pr.: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro