1. [DEX '09] PRUNDUI, prunduiesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A acoperi un drum cu prundiș, a așterne un strat de prund; a pietrui cu prund; a prundi. – Prund + suf. -ui.
2. [MDA2] prântui v vz prundui
3. [MDA2] prundui vt [At: ALECSANDRI, T. 694 / V: (reg) prântui / Pzi: ~esc / E: prund + -ui] 1 (C. i. drumuri, șosele etc.) A acoperi cu prund (1) Si: (reg) a prundi (1), a prunduli. 2 (Buc; îf prântui) A risipi.
4. [DLRLC] PRUNDUI, prunduiesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A acoperi (un loc) cu prundiș, a așterne un strat de prund; a pietrui cu prund. Spunea vătavu de la Pepeleni c-au să prunduiască cu el șoselele cele nouă. ALECSANDRI, T. I 24.
5. [Șăineanu, ed. VI] prund(u)ì v. a pune pietriș: să prunduiască șoselele cele noui AL. drumul tău ți l’aș prundi POP.
6. [Scriban] prunduĭésc v. tr. (d. prund). Acoper cu prund: grădinițe cu drumurĭ prunduite (Vlah. Rom. Pit. 161).
7. [DOOM 3] prundui (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prunduiesc, 3 sg. prunduiește, imperf. 1 prunduiam; conj. prez. 1 sg. să prunduiesc, 3 să prunduiască
8. [DOOM 2] prundui (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prunduiesc, imperf. 3 sg. prunduia; conj. prez. 3 să prunduiască
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL