1. [DEX '09] PRUND, prunduri, s. n. 1. Pietriș mărunt amestecat cu nisip, care se găsește pe fundul și pe malul apelor sau, în strate, în scoarța pământului. ♦ Albie, fund de apă (cu pietriș). ♦ Pietriș mărunt care se așterne pe drumuri sau pe șosele; prundiș. 2. Mal, țărm, teren acoperit cu pietriș; prundiș; teren format din pietriș. 3. Insulă mică, fără vegetație, formată din aluviuni, pe cursul unui râu. – Din sl. prondŭ.
2. [MDA2] prund sn [At: VARLAAM, C. 318 / V: (îrg) ~nt (Pl: ~uri, ~e) / Pl: ~uri / E: slv *прѫдъ cf srb prud, pn pr’d] 1 Pietriș mărunt amestecat cu nisip, care se găsește pe fundul apelor sau, în straturi, în scoarța pământului Si: (reg) prundar (1), prundiș (1). 2 Pietriș mărunt așternut pe drumuri, pe șosele Si: (reg) prundiș (2). 3 (Reg) Nisip de râu Si: (reg) prundiș (3). 4 (Reg) Grămadă de pietre Si: grohotiș (1). 5 (Pop) Albie (4) (cu pietriș). 6 Țărm acoperit cu prund (1) Si: (reg) prundar (3), prundiș (4). 7 Teren nisipos Si: prundar (4), prundiș (5). 8 Insulă mică pe cursul unei ape curgătoare, fără vegetație Si: prundiș (6). 9 (Reg) Bucată de pământ cuprinsă între răzoare Si: (reg) delniță (3). 10 (Reg) Poiană.
3. [MDA2] prunt sn vz prund
4. [DEX '98] PRUND, prunduri, s. n. 1. Pietriș mărunt amestecat cu nisip, care se găsește pe fundul și pe malul apelor sau, în straturi, în scoarța pământului. ♦ Albie, fund de apă (cu pietriș). ♦ Pietriș mărunt care se așterne pe drumuri sau pe șosele; prundiș. 2. Mal, țărm, teren acoperit cu pietriș; prundiș; teren format din pietriș. 3. Insulă mică, fără vegetație, formată din aluviuni, pe cursul unui râu. – Din sl. prondŭ.
5. [DLRLC] PRUND, prunduri, s. n. 1. Pietriș mărunt, amestecat cu nisip, care se găsește pe fundul și pe malul unei ape sau în straturi în scoarța pămîntului; p. ext. malul unei ape pe care se găsește astfel de pietriș; prundiș. Caii trecură prin undele iuți, apa coborî la genunchii lor, pe urmă mai jos și în curînd potcoavele bătură prundul vînăt. SADOVEANU, O. I 32. Toată ziulica bate prundurile după scăldat. CREANGĂ, A. 13. Vino-n codru la izvorul Care tremură pe prund. EMINESCU, O. I 75. ♦ Teren format din nisip și pietriș aluvionar (v. prundiș); partea unui sat care e lîngă rîu. Toată averea îi era un biet bordei în fundul rîpei Aripoaiei și treizeci de prăjini de pămînt în Lunca de sus, în prunduri. CAMILAR, N. I 18. Dar în prund s-au adunat Fete, și-a ieșit din sfat Jocul «de-a mălaiul». COȘBUC, P. II 277. Deodată numai iaca vedem în prund cîțiva oameni claie peste grămadă. CREANGĂ, A. 8. 2. Pietriș mărunt care se așterne pe drumuri sau pe șosele; prundiș. Ieșirăm din oraș, apucarăm pe calea ferată, prin prund și bolovani. SADOVEANU, O. VI 314. Sub piciorușele lor sună prundul de pe aleile dispuse în amfiteatru. VLAHUȚĂ, O. AL. II 33.
6. [Șăineanu, ed. VI] prund n. depozit de nisip și pietriș pe malul apelor: izvorul care tremură pe prund EM. [Slav. PRÕDŬ, ridicătură de pământ].
7. [Scriban] prund n., pl. urĭ (vsl. prondŭ, rîdicătură de pămînt; sîrb. prud, banc de nisip orĭ de petriș; rus. prud, ĭaz; ung. porond, porong, petriș. V. grund și scruntar). Grind. Petrișu de pe malu rîurilor. – În Olt. prunt, insulă, scruntar.
8. [Scriban] prunt, V. prund.
9. [DOOM 3] prund s. n., pl. prunduri
10. [DOOM 2] prund s. n., pl. prunduri
11. [DER] prund (prunduri), s. n. – 1. Pietriș, prundiș. – 2. Albie cu prund. – 3. Mal, țărm prundos, matcă de rîu subalpin. Sl. prądŭ „dună, banc de nisip” (Miklosich, Slaw. Elem., 41; Cihac, II, 297; Byhan 328; Conev 40); cf. sb., cr. prud „dună”, pol. prąd „curent”, rus. prud „heleșteu”. – Der. prundar, s. m. (alcion, Alcedo aquaticus); prundărel, s. m. (alcion); prundaș, s. m. (pasăre, Calidris arenaria); prundi, vb. (a acoperi cu pietriș); prundiș, s. n. (pietriș mărunt); prundos, adj. (pietros); prundui, vb. (a acoperi cu prund, a pietrui).
12. [DE] PRUNDU, com. în jud. Giurgiu, situată în câmpia Burnazului; 4.759 loc. (2003). Centru de confecționare a obiectelor împletite din papură. În satul Puieni au fost identificate urmele unei așezări neolitice de tip tell, cu mai multe niveluri de locuire, aparținând culturii Gumelnița, (milen. 4-3 î. Hr.), din care s-au recuperat unelte din silex, fusaiole din teracotă, vase ceramice, pictate cu motive spiralice, figurine antropomorfe și zoomorfe din teracotă (statuete cu rochii în formă de clopot, bovidee ș.a.). Biserica Sf. Dumitru (1859), în satul Puieni.
13. [DE] PRUNDU BÂRGĂULUI, com. în jud. Bistrița-Năsăud, situată la poalele SV ale m-ților Bârgău și cele de NV ale m-ților Călimani, în zona de confl. a râului Bârgău cu Bistrița ardeleană; 6.598 loc. (2003). Stații de c. f. (în satele P.B. și Susenii Bârgăului). Termocentrală. Expl. și prelucr. lemnului (Susenii Bârgăului). Fabrică de celuloză și hârtie; produse alim. (preparate din lapte, panificație). Pomicultură. Centru de ceramică populară (Susenii Bârgăului) și de cojocărit (P.B.). Satul P.B. este atestat documentar în 1386. În raza com. se află și rezervația naturală Piatra Fântânele din m-ții Bârgăului.
14. [DRAM 2021] prund, prunduri, s.n. Pietriș, prundiș: „Colo-n jos pe prundurele / Ard două lumânărele” (Calendar, 1980). ■ (onom.) Prundaru, Prunduș, nume de familie în jud. Maram. – Din sl. prondŭ „ridicătură de pământ; banc de nisip” (Scriban, DEX, MDA).
15. [DRAM 2015] prund, prunduri, s.n. – Pietriș, prundiș: „Colo-n jos pe prundurele / Ard două lumânărele” (Calendar, 1980). ♦ (onom.) Prundaru, Prunduș, nume de familie (42 de persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Din sl. prondŭ „ridicătură de pământ; banc de nisip” (Șăineanu, Scriban; Miklosich, Cihac, Conev, cf. DER; DEX, MDA).
16. [DRAM] prund, -uri, s.n. – Pietriș, prundiș: „Colo-n jos pe prundurele / Ard două lumânărele” (Calendar 1980: t. 7). – Din sl. pradŭ „banc de nisip”.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL