1. [DEX '09] PRUNCULEȚ, prunculeți, s. m. (Pop.) Pruncușor. – Prunc + suf. -uleț.
2. [MDA2] prunculeț sm [At: BOLLIAC, O. 181 / Pl: ~i / E: prunc + -uleț] 1-10 (Pop; șhp) Pruncușor (1-10).
3. [DLRLC] PRUNCULEȚ, prunculeți, s. m. Pruncușor. Îți trebuie troacă nouă, Troacă nouă de lemn verde Că prunculețul ți se vede. MARIAN, NA. 22. Pe supt poale de pădure, Se duce-o femeie în lume Cu prunculețu pe mînă. MAT. FOLK. 259.
4. [DOOM 3] prunculeț (pop.) s. m., pl. prunculeți
5. [DOOM 2] prunculeț (pop.) s. m., pl. prunculeți
6. [DAR] prunculeț, prunculeți, s.m. (pop.) 1. pruncușor, pruncuț, plod; sugar, sugaci. 2. fiu.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL