1. [MDA2] protospătar sm [At: DOSOFTEI, V. S. octombrie 88r/5 / Pl: ~i / E: ngr πρωτοσπάθαριος, lat protospatarius] (Înv) Comandant general al oștirii.
2. [DAR] protospătar, protospătari, s.m. (înv.) comandant general al oastei, în special al călărimii (în orânduirea feudală).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL