1. [DEX '09] PROTOIERIE, protoierii, s. f. Protopopie. – Protoiereu + suf. -ie.
2. [MDA2] protoierie sf [At: (a. 1863) GÁLDI, M. PHAN. / P: ~to-ie~ / Pl: ~ii / E: protoiereu + -ie] 1 Funcție de protoiereu Si: protopopie (1), protoprezbiterie (1). 2 Perioadă în care era deținută această funcție Si: (înv) protopopiat (2). 3 Unitate administrativă bisericească ortodoxă, formată din mai multe parohii, condusă de un protoiereu Si: protopopie (3). 4 Reședință a unui protoiereu (1).
3. [DEX '98] PROTOIERIE, protoierii, s. f. Protopopie. [Pr.: -to-ie-] – Protoiereu + suf. -ie.
4. [DLRLC] PROTOIERIE s. f. 1. Rang sau funcție de protoiereu. ♦ Reședința protoiereului. 2. Teritoriu (corespunzător unui raion) asupra căruia protoiereul își exercită funcția sa.
5. [Scriban] protoĭeríe f. (ngr. protoieria. V. arhierie). Rangu, sediu saŭ locuința protoĭereuluĭ.
6. [DOOM 3] protoierie s. f., art. protoieria, g.-d. art. protoieriei; pl. protoierii, art. protoieriile (desp. -ri-i-)
7. [DOOM 2] protoierie s. f., art. protoieria, g.-d. art. protoieriei; pl. protoierii, art. protoieriile
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL