1. [MDA2] protie sf [At: CANTEMIR, HR. 88 / E: ngr πρωτεια] (Înv) 1 Prioritate. 2 (Jur; spc) Drept de prioritate al unei persoane în raport cu altele. 3 (La jocul de cărți) Protos1 (2).
2. [Scriban] protíe f. (ngr. protia, vgr. proteia, d. prôtos, primu). Vechĭ. Prioritate, întîĭetate, calitatea de a fi primu.
3. [D.Religios] protie, protii s. f. 1. Întâietate, prioritate în raport cu alții. 2. Protos. – Din gr. protia.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL