1. [MDA2] protandrie sf [At: DN3 / Pl: ~ii / E: fr protandrie] (Blg) Proterandrie.
2. [DN] PROTANDRIE s.f. (Biol.) Proterandrie. [Gen. -iei. / < fr. protandrie].
3. [MDN '00] PROTANDRIE s. f. proterandrie. (< fr. protandrie)
4. [DETS] PROT-, v. PROTO-. □ ~andrie (v. -andrie), s. f., proterandrie*; ~andru (v. -andru), adj., (despre plante) la care organele sexuale masculine se maturizează înaintea celor feminine; sin. proterandru; ~enchim (v. -enchim), s. n., țesut vegetal fundamental; ~ergie (v. -ergie), s. f., principiu al filobiologiei referitor la motivarea primară în organism.
5. [DE] PROTANDRÍE (< proto- + gr. andro- „bărbat”) s. f. 1. Situație în care staminele unei flori ajung la maturitate înaintea gineceului, împiedicând autopolenizarea. 2. Situație întâlnită la unele nevertebrate coloniale când indivizii masculi ajung la maturitatea sexuală înaintea celor femeli.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL