1. [DEX '09] PROSTITUȚIE s. f. Act prin care o persoană consimte să întrețină, în mod obișnuit, raporturi sexuale cu un număr nedeterminat de parteneri pentru bani sau anumite avantaje. ◊ Casă de prostituție = bordel. ♦ Viață dusă de o prostituată. ♦ Fig. Înjosire, degradare. – Din fr. prostitution.
2. [MDA2] prostituție sf [At: IORGOVICI, O. 69/12 / V: (înv) ~iune / E: fr prostitution, lat prostitutio, -onis] 1 Întreținere de relații sexuale pentru bani. 2 Faptă (infracțională) comisă de cel ce practică prostituția (1). 3 Ocupație a celui ce practică prostituția (1). 4 Viață dusă de cel ce practică prostituția (1). 5 (Fig) Corupție (4). 6 (Fig) Înjosire. 7 (Fig) Degradare (2).
3. [DEX '98] PROSTITUȚIE s. f. Faptă (infracțională) comisă de femeia care practică relații sexuale cu diverse persoane pentru a-și procura mijloacele de existență. ◊ Casă de prostituție = bordel. ♦ Viață dusă de o prostituată. ♦ Fig. Înjosire, degradare. – Din fr. prostitution.
4. [DLRLC] PROSTITUȚIE s. f. Faptul că o femeie își vinde corpul; viața dusă de o astfel de femeie. În tina prostituției zac moarte Și rozele-ți și crinii tinereții, Dar tu nu plînge... Zilele măreții Și sfintei judecăți nu sînt departe. NECULUȚĂ, Ț. D. 18. Domnule Manoil, îmi zice Ana, copila ce o smulsesem din ghearele prostituției. BOLINTINEANU, O. 401.
5. [DN] PROSTITUȚIE s.f. Ocupația femeii care se vinde pentru bani oricărui bărbat; viața dusă de o astfel de femeie. [Gen -iei, var. prostituțiune s.f. / cf. fr. prostitution, lat. prostitutio].
6. [MDN '00] PROSTITUȚIE s. f. 1. ocupație a femeii care întreține relații sexuale contra unei plăți sau a unor avantaje materiale; (p. ext.) stare în care membrii societății duc o viață sexuală instabilă, schimbându-și partenerii. ♦ casă de ~ = bordel. 2. (fig.) înjosire, folosire degradantă a calităților, a talentului. (< fr. prostitution, lat. prostitutio)
7. [MDA2] prostituțiune sf vz prostituție
8. [DN] PROSTITUȚIUNE s.f. v. prostituție.
9. [Scriban] *prostituțiúne f. (lat. pro-stitutio. V. con-stituțiune). Acțiunea de a saŭ de a te prostitui, practica vĭețiĭ de prostitută. – Și -úție.
10. [DOOM 3] prostituție (desp. -ți-e) s. f., art. prostituția (desp. -ți-a), g.-d. prostituții, art. prostituției
11. [DOOM 2] prostituție (-ți-e) s. f., art. prostituția (-ți-a), g.-d. prostituții, art. prostituției
12. [DE] PROSTITÚȚIE (< fr.) s. f. 1. Act prin care o persoană consimte, în mod obișnuit, să întrețină raporturi sexuale cu un număr nedeterminat de parteneri, în scopul procurării mijloacelor de existență; fapta comisă de persoana care procedează în acest mod; ocupația persoanei care se prostituează. ♦ Fig. Faptul de a-și vinde cinstea, de a face concesii de orice fel pentru bani sau alte interese. 2. P. sacră = ritual al fecundității practicat în culturile din Antichitate și în prezent la unele triburi din Africa, simbolizând o hierogamie destinată să atragă fertilitatea asupra unei familii sau asupra unui teritoriu dar și uniunea cu divinitatea.
13. [Argou] A PRACTICA PROSTITUȚIA a bubui banana, a curvi, a și-o da contra cost, a face traseul / trotuarul, a ieși la maidan, a trage la calendar, a o ține pe caldarâm.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL