1. [DEX '09] PROSPER, -Ă, prosperi, -e, adj. Care se află sau se dezvoltă în condiții fericite, favorabile; înfloritor. ♦ Care dovedește o stare bună, îmbelșugată. – Din fr. prospère.
2. [MDA2] prosper, ~ă a [At: CALENDAR (1847), 41/8 / Pl: ~i, ~e / E: fr prospère] 1 Care se dezvoltă sau se află în condiții extrem de favorabile Si: înfloritor. 2 Care dovedește o stare bună, favorabilă.
3. [DEX '98] PROSPER, -Ă, prosperi, -e, adj. Care se află sau se dezvoltă în condiții fericite, favorabile; înfloritor. ♦ Care dovedește o stare bună, favorabilă. – Din fr. prospère.
4. [DLRLC] PROSPER, -Ă, prosperi, -e, adj. Care se dezvoltă în condiții prielnice, care prosperă. Era un om înalt, voinic... Hainele curate, jumătate de tîrgoveț, jumătate de țăran, dovedeau bunăstare prosperă. C. PETRESCU, Î. II 141. Eu unul nu-ți doresc decît o viață prosperă și plină de fericire. MIRONESCU, S. A. 109. ◊ Care dovedește o stare bună, favorabilă, înfloritoare. Grăbi în urma celorlalți și din treacăt aruncă o privire satisfăcută lui Ion Ozun din oglindă, cu smocking impecabil, cu părul reținut luciu pe creștet... și cu obrazul ras și prosper. C. PETRESCU, C. V. 255.
5. [MDN '00] PROSPER, -Ă adj. căruia îi merge bine; înfloritor. (< fr. prospère)
6. [Șăineanu, ed. VI] prosper a. favorizat de soartă.
7. [Scriban] *prospér și (maĭ bine) prósper, -ă adj. (fr. prospère, d. lat. prósper și prósperus, d. pro spere, după speranță). Care merge bine, înfloritor: sănătate, industrie prosperă.
8. [Scriban] *prospér și (maĭ bine) prósper și -éz, a -á v. intr. (fr. prospérer, d. lat. próspero, -áre). Merg bine, mă dezvolt, înfloresc: sănătatea prosperează.
9. [DEX '09] PROSPERA, prosper, vb. I. Intranz. A se afla sau a se dezvolta în condiții fericite, favorabile; a înflori, a progresa. [Prez. ind. și: prosperez] – Din fr. prospérer.
10. [MDA2] prospera vi [At: HELIADE, O. II, 376 / Pzi: prosper și ~rez / E: fr prospérer] A se afla sau a se dezvolta în condiții extrem de prielnice Si: a înflori, a progresa.
11. [DLRLC] PROSPERA, prosper și prosperez, vb. I. Intranz. A se dezvolta în condiții prielnice, a-i merge bine; a înflori, a progresa. Copilăria e ca un arbore june ce prosperă liber în aer, la soare și care se ofilește în seră, în închisoare. ALECSANDRI, T. 1710. Noutatea lucrului făcu să prospereze întreprinderea acestor industriași. NEGRUZZI, S. I 341.
12. [DN] PROSPERA vb. I. intr. A înflori, a-i merge bine, a progresa. [P.i. prosper și -rez. / < fr. prospérer].
13. [MDN '00] PROSPERA vb. intr. a se afla, a se dezvolta în condiții extrem de prielnice. (< fr. prospérer)
14. [Șăineanu, ed. VI] prosperà v. a fi prosper.
15. [DOOM 3] prosper adj. m., pl. prosperi; f. prosperă, pl. prospere
16. [DOOM 2] prosper adj. m., pl. prosperi; f. prosperă, pl. prospere
17. [DOOM 3] prospera (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. prosper, 3 prosperă; conj. prez. 1 sg. să prosper, 3 să prospere
18. [DOOM 2] prospera (a ~) vb., ind. prez. 3 prosperă
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL