1. [MDA2] prorupere sf [At: ASACHI, S. L. II, 61 / V: (înv) ~ump~ / Pl: (rar) ~ri / E: prorupe] 1 (Îrg) Manifestare bruscă a oamenilor prin vorbe, plâns, țipete, râs, etc. Si: (înv) prorupție. 2 (Înv) Izbucnire a sunetelor, vorbelor, țipetelor, râsetelor, plânsetelor etc. 3 (Înv) Declanșare (1) a unor mișcări sociale. 4 (Ban) Încetare a sunetelor, zgomotelor.
2. [MDA2] prorumpe v vz prorupe
3. [MDA2] prorumpere sf vz prorupere
4. [MDA2] prorupe [At: HELIADE, O. I, 352 / V: (înv) ~umpe / Pzi: prorup / E: pro-2 + rupe cdp lat prorumpere] 1 vi (Îrg; d. oameni; udp „în”) A se manifesta brusc și cu putere prin vorbe, țipete, plâns, râs etc. 2 vi (Înv; d. sunete, vorbe, țipete, râsete, plânsete etc.) A izbucni. 3 vi (Înv; d. mișcări sociale) A începe. 4 vr (Ban; d. sunete, zgomote) A înceta.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL