1. [DEX '09] PROPRIETĂREASĂ, proprietărese, s. f. Soția unui proprietar; deținătoare a unui bun, în special a unui imobil (considerată în raport cu chiriașii ei). [Pr.: -pri-e-] – Proprietar + suf. -easă.
2. [MDA2] proprietăreasă sf [At: POLIZU / V: (reg) ~piet~, ~piit~ / P: ~ri-e~ / Pl: ~ese / E: proprietar + -easă] 1 Soție a unui proprietar. 2 Femeie care deține dreptul de proprietate asupra unui bun Si: stăpână. 3 (Spc) Femeie care posedă un imobil, considerată în raport cu chiriașii ei.
3. [DLRLC] PROPRIETĂREASĂ, proprietărese, s. f. Soția unui proprietar, deținătoare a unui imobil (mai ales considerată în raport cu chiriașii).Proprietăreasa voastră, baba Rada, vă închiriase casa și curtea. PAS, Z. I 191.
4. [MDA2] propietăreasă sf vz proprietăreasă
5. [MDA2] propiităreasă sf vz proprietăreasă
6. [DOOM 3] proprietăreasă (desp. pro-pri-e-) s. f., g.-d. art. proprietăresei; pl. proprietărese
7. [DOOM 2] proprietăreasă (pro-pri-e-) s. f., g.-d. art. proprietăresei; pl. proprietărese
8. [IVO-III] proprietar m., proprietăreasă f.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL