1. [MDA2] propretură sf [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~ri / E: fr propréture] (Înv) 1 Funcție de propretor. 2 Perioadă în care cineva deținea această funcție. 3 Reședință a propretorului.
2. [MDN '00] PROPRETURĂ s. f. demnitatea, funcția de propretor. (< fr. propréture)
3. [Scriban] *propretúră f., pl. ĭ (d. propretor, după pretură). Funcțiunea de propretor. Durata acesteĭ funcțiunĭ.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL