1. [MDA2] prooratic, ~ă a [At: CANTEMIR, HR. 409 / V: ~tec / Pl: ~ici, ~ice / E: ngr προορατικός] (Grî; rar) Care are darul profeției.
2. [Scriban] proorátic, -ă adj. și s. (ngr. și vgr. prooratikós, prevăzător). Cant. Proroc, ghicitor.
3. [MDA2] prooratec, ~ă a vz prooratic
4. [DER] prooratec (-că), adj. – Cu darul profeției. Ngr. προορατιϰός (Bogrea, Dacor., III, 735). Cuvînt rar, înv., folosit de Cantemir.[1]
5. [DAR] prooratic, prooratică, adj. (înv.) care are darul profeției.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL