1. [DEX '09] PROMOTOR, -OARE, promotori, -oare, s. m., s. f. și s. n. 1. S. m. și f. Inițiator, animator al unei acțiuni, al unui curent etc. 2. S. n. Substanță chimică folosită pentru a pune în libertate radicali liberi sau pentru a mări eficacitatea unui catalizator. – Din fr. promoteur, lat. promotor, -oris.
2. [MDA2] promotor, ~oare smf [At: PROT. – POP., N. D. / Pl: ~i, ~oare / E: fr promoteur, lat promotor, -oris] 1-2 Persoană sau colectivitate care inițiază și animă, susține o acțiune, un curent, o idee etc. Si: inițiator. 3 (Chm) Substanță care mărește eficacitatea unui catalizator. 4 (Chm) Substanță folosită pentru a pune în libertate radicali liberi, capabili să inițieze o reacție în lanț Si: inițiator.
3. [DEX '98] PROMOTOR, -OARE, promotori, -oare, s. m. și f. Inițiator, animator al unei acțiuni, al unui curent etc. ♦ Substanță chimică folosită pentru a pune în libertate radicali liberi sau pentru a mări eficacitatea unui catalizator. – Din fr. promoteur, lat. promotor, -oris.
4. [DLRLC] PROMOTOR, -OARE, promotori, -oare, s. m. și f. Cel care este inițiatorul și animatorul unei acțiuni, al unui curent, al unei concepții. Cel mai de seamă promotor însă al duhului popular în literatură a fost Vasile Alecsandri. BENIUC, P. 7.
5. [DN] PROMOTOR s.n. (Chim.) Substanță care mărește activitatea unui catalizator. [< fr. promoteur].
6. [DN] PROMOTOR, -OARE s.m. și f. Inițiator, animator al unei acțiuni. [< fr. promoteur, lat. promotor].
7. [MDN '00] PROMOTOR, -OARE I. s. m. f. inițiator, animator al unei acțiuni. II. s. n. 1. substanță care pune în libertate radicali liberi, capabili să inițieze o reacție în lanț; inițiator (I, 1). ◊ substanță care mărește eficacitatea unui catalizator. 2. agent care ar interveni în procesul cancerigen, accentuând dezvoltarea tumorilor. (< fr. promoteur, lat. promotor)
8. [Șăineanu, ed. VI] promotor m. 1. cel ce poartă mai ales grija unei afaceri; 2. fig. cel ce dă prima impulsiune la ceva: promotorul unui conflict.
9. [Scriban] *promotór, -oáre s. (lat. promótor, -óris, d. promovére, -mótum, a mișca înainte. V. motor). Care dă prima impulsiune: promotoru uneĭ legĭ, promotoriĭ uneĭ revolte.
10. [DOOM 3] promotor s. m., pl. promotori
11. [DOOM 2] !promotor2 (substanță) s. n., pl. promotoare
12. [DOOM 2] promotor1 (persoană) s. m., pl. promotori
13. [MDO] promotor
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL