Definiție și ce înseamnă Prodromu

1. [DEX '09] PRODROM, prodromuri, s. n. (Rar) 1. Introducere în studiul unei științe. 2. Simptom precoce care precedă sau anunță apariția unei boli. – Din fr. prodrome.

2. [MDA2] prodrom [At: CANTEMIR, IST. 198 / A și: prodrom / Pl: ~uri, (rar) ~oame / E: ngr πρόδρομος, fr prodrome] 1 smf[1] (Înv) Precursor (1). 2 sn (Med; înv) Simptom care precedă sau anunță apariția unei boli sau a unei stări patologice. 3 (Rar) Introducere în studiul unei științe.

3. [DEX '98] PRODROM, prodromuri, s. n. (Rar) 1. Introducere în studiul unei științe. 2. Simptom care precedă sau anunță apariția unei boli. – Din fr. prodrome.

4. [DN] PRODROM s.n. (Rar) 1. Introducere în studiul unei științe. 2. Stare de indispoziție la începutul unei boli; simptom al unei boli. [< fr. prodrome, cf. gr. pro – înainte, dromos – cursă].

5. [MDN '00] PRODROM s. n. 1. introducere în studiul unei științe. 2. simptom care precedă sau anunță apariția unei boli. (< fr. prodrome)

6. [Șăineanu, ed. VI] prodrom n. un fel de introducere: Prodromul Florei române.

7. [Scriban] *prodróm n., pl. urĭ (fr. prodrome, d. vgr. pró-dromos, d. pró, înainte și drómos, alergare. V. drum). Rar. Preambul, preludiŭ, introducere, maĭ ales vorbind de semnele care precedează o boală: prodromurile frigurilor tifoide. – La Cant. (după ngr.) pródrom (m.), precursor.

8. [DOOM 3] prodrom (rar) (desp. pro-drom) s. n., pl. prodromuri

9. [DOOM 2] prodrom (rar) (pro-drom) s. n., pl. prodromuri

10. [DER] prodrom (-mi), s. m. – 1. (Înv.) Precursor. – 2. (S. n.) Indispoziție, semn de boală. Ngr. πρόδρομος, sec. XVIII (Gáldi 237), și din fr. prodrome.

11. [DE] PRODROMU, Schitul ~, schit românesc din Republica monastică de la Muntele Athos (Pen. Calcidică, Grecia), situat la capătul răsăritean al pen. athonite numit Vigla, într-un ținut puțin ospitalier. Înzestrat cu moaște, icoane și o valoroasă bibliotecă. Aflat sub patronajul Sf. Ioan Botezătorul, de unde și-a luat numele de P. (în gr. „Înainte Mergător”). Întemeiat înainte de 1754, și-a stabilit condițiile de funcționare în 1820, în dependență de mănăstirea grecească „Marea Lavră” din vecinătate. Schitul P., a cărui viață monahală este stărețită de venerabilul ieromonah Petroniu Tănase (1914-2011), se constituie într-un căutat loc de pelerinaj.

12. [D.Religios] Prodrom, denumirea de origine greacă dată de sf. Ioan Botezătorul, al cărei echivalent în limba română este „Precursorul” sau „Înainte-mergătorul”.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] peristas sn [At: CANTEMIR, IST. 217 / V: ~is si / A și: […]
1. [MDA2] peristas sn [At: CANTEMIR, IST. 217 / V: ~is si / A și: […]
1. [DEX '09] PERISTILIC, -Ă, peristilici, -ce, adj. (Arh.) De peristil. – Din fr. péristylique. […]
1. [MDA2] peristolă sf [At: DN3 / Pl: ~le / E: fr péristole] (Med) Contracție […]
1. [DEX '09] PERISTOM, peristomuri, s. n. (Zool.) Orificiu bucal sau regiune din jurul acestuia […]
1. [DEX '09] PERISTOMAL, -Ă, peristomali, -e, adj. (Zool.) De peristom, al peristomului. – Din […]
1. [DN] PERISTON s.n. Înlocuitor de plasmă sanguină. [< germ. Periston – nume comercial]. 2. […]
1. [MDA2] peristrumită sf [At: DN3 / Pl: (rar) ~te / E: fr péristrumite] (Med) […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro