1. [MDA2] pristui1 [At: ȘEZ. VII, 182 / Pzi: ~esc, pristui / E: srb pristati] 1 vi (Reg) A conviețui. 2 vt(a) (Trs; Mar; c. i. necazuri, supărări, dureri) A îndura. 3 vt (Trs; Ban; c. i. oameni) A suporta pe lângă sine. 4 vr (Reg) A se ascunde.
2. [DAR] pristui, pristui și pristuiesc, vb. IV (reg.) 1. a conviețui. 2. (despre necazuri, supărări, dureri) a îndura, a răbda, a suporta. 3. (despre oameni) a tolera, a îngădui, a suporta (pe lângă sine). 4. (refl.) a se ascunde.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL